• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • agrointel.ro
  • Ştiri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Agribusiness
  • Anunțuri
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Prunele uscate din Leleasca – între tradiție și business. Cum a dezvoltat un director de școală o afacere agricolă profitabilă cu prunele din grădină

    agrointeligenta.ro -

    Cultura prunului se poate dovedi o afacere profitabilă chiar şi dacă business-ul este gândit doar să suplimenteze veniturile familiei.

    O afacere cu prune uscate a fost pornită acum cinci ani de către Ștefan Stroe, directorul școlii Alunișu, fost preot în localitatea Leleasca timp de zece ani. Produs tradițional în zonă, realizat de sute de ani de locuitorii din nordul județului Olt, prunele uscate pot ajunge prin colete poștale oriunde în țară.

    Profesorul care predă religie, franceză și informatică elevilor din școala în care este și director a decis să fructifice comoara pe care o are în livadă și a început să vândă prunele uscate pe care le pregătește în fiecare an. Și pentru că nu are timp să meargă în piața, iar cei care vin în Leleasca să cumpere prunele oferă un preț mult sub cel corect, Ștefan Stroe a început să-i facă reclamă pe internet și și-a format o clientelă fidelă cărora le trimite prunele prin colet poștal. ”Livrarea se face prin colet poștal la Poșta Română, în termen de două zile de la realizarea comenzii în colete de 6 – 10 sau 15 kilograme. Prețul unui kilogram de prune este de 8 lei și se plătește prin ramburs la primirea coletului”, explică profesorul cum funcţionează sistemul său de livrare a prunelor.6

    De unde i-a venit însă, această idee, e foarte simplu: ”În Leleasca toată lumea are livezi și este o tradiție să se usuce prunele. Această zonă era în trecut cel mai mare exportator de prune uscate din țara noastră și am dorit să continui această tradiție astfel că am încercat să pun pe picioare această afacere. Prunele noastre se usucă în cuptoare cu lemne special construite astfel ca nici un strop de fum să nu ajungă la fructe și ele să își păstreze aroma și proprietățile naturale”.

    Ștefan Stroe deține un hectar de livadă, jumătate din aceasta având peste 10 ani și cealaltă jumătate este mai tânără de doar patru ani. De pe această suprafață a cules anul aceste peste 6 tone de prune și se declară foarte mulțumit. Prune uscate a obținut în jur de 2 tone anul acesta, dar a mai cumpărat prune și de pe la vecini, în acest moment mai având în jur de o tonă în depozit, restul fiind deja vândute. În livada pe care o deține, directorul de școală crește soiurile Agen, Tuleu gras, Silvia, Tuleu timpuriu, Centenar, Anna Spath, Stanley și Carpatin.

    Consideră că afacerea este pe drumul cel bun, dar se gândește să mai investească în continuare, gândindu-se și la fonduri europene. ”Eu în prezent am un PFA ca și apicultor, pentru că mă ocup și de albine, dar încer să înființez o asociație a producătorilor de prune uscate. Dacă reușim să facem această asociație, atunci vom accesa fonduri europene, vom achiziționa mașini de preambalare și vom putea să ne extindem activitatea și să intrăm și în magazinele mai mari. Avem de exemplu o firmă de produse bio care dorește să cumpere de la noi prune uscate, au și o rețetă pe care vor să o facem, să scoatem sâmburii din prune și să le umplem cu miez de nucă. Apoi acestea se ambalează în niște farfurioare și se pun la vânzare. Este o muncă foarte migăloasă pentru că trebuie luată fiecare prună în parte, se taie cu un bisturiu, se scoate sâmburele și se pune nuca. Dacă voi reuși să iau mașina de ambalare și ce mai am nevoie, atunci vom putea vinde singuri produsele tradiționale, așa cum le facem noi și nu cum ne cer alții”, povestește profesorul Stroe.

    Despre clienții săi, Ștefan Stroe spune că sunt din toate zonele țării de la Constanța până la Arad și Oradea sau de la Cluj la Sibiu și Oltenia. Prunele uscate se consumă în toată țara, dar în fiecare zonă în alte feluri. ”În general vorbim de oameni cu suflet și credință în Dumnezeu care consumă aceste prune în postul Crăciunului și al Paștelui. Dacă e să vorbim pe zone, cei din Cluj le folosesc la prepararea coniacului, cei din Arad le pun în sticle cu palincă pe care o dau ca și dar participanților la nunți și botezuri, în Sibiu una dintre mâncărurile tradiţionale este puiul cu prune uscate. De asemenea în Dolj toate pomenile pentru morți se fac cu mâncare de prune și când sătenii pleacă acasă primesc de pomană o farfurie cu astfel de mâncare”, mai spune directorul școlii din Alunișu.


    Pe Instagram-ul Agrointeligența găsiți imaginile momentului din agricultură!

    CLICK AICI pentru a instala GRATUIT aplicația Agrointeligența pentru Android sau iPhone!

    Te-ar mai putea interesa

    Guvernanții moldoveni pregătesc primul export de prune în Canada. Trei mărci de vin au trecut deja prima fază de selecție Potențialul Republicii Moldova pentru export: mere proaspete și mere pentru procesare, prune și struguri de masă Sfaturi pentru înființarea unei livezi de prun: Investiția pornește de la 5.000 euro/hectar. Se recomandă soiurile timpurii

    Ultimele știri

    Europarlamentarul Dan Motreanu: Mecanismul European de ajustare la frontieră a emisiilor de dioxid de carbon, estimat să intre în vigoare în 2023 Rețeta batoanelor cu miere a ajutat-o pe Liza Mămăligă să facă din stupina familiei un brand Bugetul pe anul 2021 – adoptat în Parlament! Primele subvenții APIA deblocate pentru fermieri!