Ce se ascunde în spatele umilirii fermierilor români: De ce au primit polonezii și bulgarii mai mulți bani?
agrointeligenta.ro -
Primul lucru ce trebuie spus este că autoritățile române, și în special Petre Daea, ministrul Agriculturii, trebuie să ofere, rapid, toate informațiile legate de cazul acordării compensațiilor europene pentru fermierii români afectați de importul de cereale din Ucraina. Ce s-a întâmplat, de ce, ce poziții a avut fiecare, ce informații s-au solicitat, ce informații s-au oferit, când și în ce bază. Fără o comunicare completă și rapidă, onestă și tranșantă, în fața fermierilor, pe această temă, nu vom putea avansa. Lucrurile acestea vor trebuie spuse, cu orice risc. Petre Daea are această datorie morală în fața fermierilor români, să spună adevărul!
Până vom avea acest tablou complet, nu îmi rămâne decât să prezint, pe puncte, câteva din informațiile pe care le știu, neoficial, și câteva din constatările și din propunerile mele.
1. România trebuie, în opinia mea, să refuze acest mod de împărțire al celor 56 de milioane de euro din rezerva de criză a UE. Autoritățile române trebuie să conteste interpretarea rezultatelor pe baza căreia s-a făcut această împărțire, să ceară compensații egale cu cele ale Poloniei. Și dacă acest lucru nu se întâmplă, să blocheze acordarea acestui ajutor până când nu va exista o împărțire justă. Știu, știu, România nu se poate opune, nu are mecanisme. Ba da, se poate opune, doar să vrea!
2. Știrea este, de fapt, că prin acest nivel al compensațiilor, Comisia Europeană de fapt nu dă niciun ajutor de criză pentru fermierii europeni afectați de importurile de cereale din Ucraina. Nici pentru polonezi, nici pentru bulgari și, cu atât mai mult nici pentru români. Din rezerva de criză de aproximativ 450 de milioane de euro, pentru acest fond de intervenție pentru fermierii din România, Polonia și Bulgaria se vor acorda 56 de milioane de euro. Atât valorează în fața Comisiei Europene, efortul făcut de acești fermieri din Estul Europei în a ajuta Ucraina și a accepta această concurență a produselor agricole din această țară. Și dacă România va mai primi încă 10 milioane de euro, să zicem, de la Polonia, să ajungem la egalitate 20 noi, 20 ei, bulgarii 16 milioane, cu ce se schimbă datele problemei? Acest buget ar trebui să fie de minim 200 de milioane de euro.
3. La nivelul DG Agri și al Comisiei Europene a fost, se pare, o decizie clară de a ajuta în primul rând Polonia și Bulgaria, și mai puțin România. Comisarul pentru agricultură e polonez, în Polonia sunt alegeri, în Bulgaria trebuie domolit un pic curentul pro-Rusia și calmată situația politică. Așa că s-a pornit de la coadă la cap, hotărâm cui dăm mai mult și apoi găsim metoda de calcul ca să ne iasă rezultatul dorit. Vă dați seama ce scandal ar fi ieșit dacă comisarul ar fi fost român și ar fi dat fermierilor români cei mai mulți bani?
4. Metodologia a fost simplă și cinică: România a avut o scădere dramatică a producției de porumb în 2022 față de media ultimilor 5 ani, presiunea cerealelor din Ucraina a fost mai mică decât în Polonia și Ungaria, din cauza acestui deficit. Nu s-a luat în seamă faptul că deficitul respectiv, în cazul României, a fost exclusiv legat de export și nu de piața internă. Practic, a primit mai mulți bani cine a avut producție mai mare în 2022. Cam pervers, nu?
5. A existat o presiune suplimentară de a “inventa” o metodologie care să dea cu plus în cazul Poloniei și Bulgariei pentru că fermierii din aceste două țări au inițiat acțiuni de protest. Comisiei Europene i-a fost frică de reacția fermierilor polonezi și bulgari, nu și de cea a fermierilor români. Cine a țipat mai tare, în stradă, a primit mai mulți bani. La noi, “vitejii” sunt doar pe Facebook. Am organizat, pe semnătura mea, trei manifestări publice de protest, autorizate, pentru fermierii români, știu despre ce vorbesc.
6. Mă întreb dacă la COPA-COGECA, unde Alianța pentru Agricultură și Cooperare este prezentă pe banii tuturor românilor (statul îi plătește cotizația de 450.000 de euro pe an), a fost discutată această situație? Dacă au existat consultări, discuții, informații că va fi această împărțire? Dacă a fost susținut interesul fermierilor români? Dacă nu a fost pe agenda discuțiilor, să zicem, oare nu ar fi trebuit totuși adusă această chestiune? Până la urmă, de ce plătim, cu toții, această cotizație? Și de menționat un lucru: Bulgaria nu este reprezentată în COPA-COGECA, ceea ce pare că nu a afectat-o deloc la negocieri. De asemenea, în COPA-COGECA nu este membră nici AGROunia, organizația care a inițiat acțiunile fermierilor din Polonia și a solicitat sprijinirea agricultorilor din fonduri de la Uniunea Europeană.
7. Mare atenție la ce se va întâmpla cu restul de bani din rezerva de criză, aproximativ 400 de milioane de euro pentru 2023. Că riscăm să picăm iar între vagoane. Sunt informații că fermierii francezi și germani fac presiune, inclusiv prin Copa-Cogeca, ca acești bani să meargă către cultivatorii de sfeclă de zahăr din Europa, afectați de interzicerea utilizării neonicotinoidelor. România nu prea mai produce sfeclă de zahăr așa că va lua praful de tobă și în acest caz. Anul trecut, România a primit 25 de milioane de euro din această rezervă. În 2023 se pare că s-au mai găsit doar 10 milioane, ceva firmituri pentru fermierii români.
