Cum au devenit românii un popor de “mămăligari”
Roxana Dobre -
Mămăliga este un preparat tradițional românesc care se pregătește din mălai făcut din porumb. Cum au devenit românii un popor de ”mămăligari” a explicat pfrof. univ. dr. Valeriu Tabără, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti” și fost ministru al Agriculturii.
Președintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice (ASAS) ”Gheorghe Ionescu-Şişeşti”, Valeriu Tabără, a povestit în cadrul emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR, ediția de miercuri, 19 aprilie care a fost drumul ”mămăligii” pe firul istoriei.
”Baza modernizării agriculturii, a României, și a Principatelor Române a început de la agricultură. Sigur că au profitat Principatele Române la un moment dat de anumite relații internaționale. Au stabilit în primul rând războaiele și înțelegerile dintre Imperiul țarist sau dintre Rusia și Imperiul Otoman. Și vorbeam la un moment dat de pacea de la Kuciuk-Kainardji care a forțat Turcia să deschidă comerțul Principatelor, cu grâu în principal, pe Dunăre. Până atunci era un monopol”, a povestit specialistul în agricultură la emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1.
Citiți și: Valeriu Tabără, ASAS: ”Anul agricol 2021/2022 a fost un an greu. Încă avem deficit de apă în sol!”
Porumbul, considerat plantă furajeră, era scutit de taxe
Extinderea porumbului în țara noastră s-a datorat deciziilor politice. La acea vreme Turcia, Imperiul Otoman, impune impozit pe grâu iar porumbul era considerat plantă furajeră. Din cauza costurilor mari cu grâul, românii au preferat să se axeze pe porumb, acesta devenind aliment de bază în unele regiuni.
”Turcia impunea impozit pe grâu. Relațiile comerciale cu Turcia au contribuit inclusiv la extinderea porumbului pe teritoriul României pentru că porumbul a fost socotit de turci ca o plantă furajeră, nu utilizată în alimentație. Pentru că impozitul nu era unul mic pe grâu și pe cereale panificabile, de aceea s-a extins foarte mult porumbul, în unele provincii ale României devenind chiar alimentul de bază. Cum a fost Moldova. Deci mămăliga practic a apărut și datorită unor condiții ”politice”, a mai explicat Valeriu Tabără.
Citiți și: Valeriu Tabără, președinte ASAS: Nu cred că din 2027 se vor mai acorda subvenții pe suprafață
Cultivarea porumbului în România
Pe teritoriul țării noastre, porumbul este amintit pentru prima dată pe la sfârşitul secolului al XVII-lea. În Muntenia este menţionată cultivarea lui în timpul domniei lui Şerban Cantacuzino (1678-1688), iar în Moldova, sub domnia lui Duca-Vodă (1693-1695). În Transilvania a început să fie cultivat începând cu secolul al XVIII-lea.
Ameliorarea porumbului s-a făcut inițial empiric, oamenii selecționând știuleții cei mai frumosi, cu boabele cele mai mari și mai sănătoase, acest lucru ducând la dezvoltarea unor rase și soiuri locale diversificate.
Astăzi porumbul a ajuns una dintre cele mai importante cereale cultivate de fermieri. Potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică (INS), România a ocupat în 2021 primul loc în UE din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu porumb, cât şi al producţiei, cu 2,493 milioane hectare, respectiv 14.820.693 tone, un plus de 4.724.004 tone faţă de 2020. Producţia media obţinută în 2021 a fost de 5.802 kg/ha, cu 1.825 kg/ha mai mare decât în 2020. Consumul intern de porumb este estimat la aproximativ 7 milioane de tone.
