• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermierii români, mesaj ferm la Bruxelles: ”Nu putem să vorbim despre aprobarea SUR fără alternative și instrumentele necesare”

    agrointeligenta.ro -

    Regulamentul SUR privind utilizarea sustenabilă a produselor de protecția plantelor a încins spiritele la Bruxelles, acolo unde reprezentanții fermierilor au stat zilele acestea față în față cu cei care stau la masa la care se scrie noua legislație ce vizează reducerea la jumătate a consumului de pesticide la nivelul UE.

    Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) a fost reprezentată la întâlnirile Prezidiilor COGECA și COPA, desfășurate la Bruxelles, ieri și astăzi, joi și vineri, 27 și 28 aprilie 2023, în format fizic de către Maria Cristina Găman – UNCSV, Florentin Bercu – UNCSV și Marius Mihai Micu – PRO AGRO.

    În cadrul reuniunii COGECA Praesidium, COPA Praesidium, a ședinței comune a COPA și COGECA și ședința grupului de la Vișegrad extins, delegația română a dezbătut și intervenit împreună cu delegațiile celorlalte state membre, pe cele mai recente documente ale Comisiei Europene privitoare la: propunerea de Regulament “SUR”, cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon, propunerea de regulament pentru ambalaje și deșeurile de ambalaje, directiva privind emisiile industriale, situația pieței, în special în contextul invaziei Ucrainei de către Rusia și legea privind refacerea naturii.

    În cadrul reuniunii COGECA a avut loc un schimb de opinii cu eurodeputații Clara Aguilera raportor COM AGRI și Alexander Bernhuber raportor COM ENVI, despre viziunea și propunerile lor pentru regulamentul privind utilizarea durabilă a produselor de protecția plantelor.

    Eurodeputat raportor pe Regulamentul SUR: ”Interdicțiile noastre trebuie să se extindă și asupra importurilor”

    Clara Aguilera a declarat că este în favoarea reciprocității pe partea importurilor. ”Dacă standardele UE continuă să crească, trebuie în același timp să cerem ca și acordurile pe care le încheiem cu state terțe să cuprindă aceleași cerințe. Interdicțiile noastre trebuie să se extindă și asupra importurilor. Principiul reciprocității trebuie să fie bine pus în aplicare. Acest aspect va fi introdus în răspunsul meu”, a spus europarlamentara raportor COM AGRI, care s-a declarat împotriva utilizării fondurilor PAC către acest dosar.

    În ceea ce privește NGT-urile, Alexander Bernhuber, raportor COM ENVI, a declarat: “În calitate de raport din umbră din partea PPE sprijin noile tehnici genomice. Din păcate Comisia dorește ca această legislație să fie adoptată mai târziu. Pe de altă parte, reprezint și Austria, iar aici există un angajament foarte mare împotriva lor deci trebuie să vedem care ar putea să fie soluția pentru această țară și pentru state similare. În acest caz ce le putem punem la dispoziție? Cu toate acestea, părerea mea personală e în favoarea NGT-urilor”.

    România – consum de 640 grame de pesticide la hectar. Media UE – 2,3 kilograme la hectar

    Din delegația română, Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC, a punctat faptul că România are un consum mediu de PPP de 640 de grame per hectar, în timp ce media în UE este de 2,2 kg.

    ”Facem eforturi foarte mari să reducem această cantitate, dar este greu deoarece nu avem alternative. Au început să apară noi boli și dăunători, iar atacurile s-au intensificat, așadar avem nevoie de mai multe instrumente și soluții. Vedem ce se întâmplă din cauza importurilor din Ucraina. Foarte multe produse care intră pe piață de acolo sunt inclusiv GMO-uri. Nu putem merge pe dualitate. Fermierii europeni trebuie să respecte foarte multe standard înalte de calitate, iar din această cauză ei au costurile de producție mult mai ridicate. Nu poți să pui semnul egal între aceste produse și altele venite din țări terțe care nu sunt la fel de sigure. Mai mult, costul de producție al acestora este cu până la 40% mai mic pentru că nu au aceleași restricții legislative și constrângeri referitor la calitate și siguranța alimentară. Agricultorii și cooperativele noastre au nevoie de soluții alternative, iar EFSA trebuie să aibă un rol decizional în tot acest proces. Trebuie ca NGT-urile să fie aprobate și să intre în vigoare odată simultan cu regulamentul SUR. Nu putem să vorbim despre aprobarea SUR fără alternative și instrumentele necesare”, a spus Florentin Bercu.

    Marius Micu, AAC: „Veți avea sprijinul europarlamentarilor români pe acest subiect”

    La rândul său, Marius Micu, Vicepreședinte PRO AGRO – AAC și Vicepreședinte COPA, a salutat mesajul venit din Parlamentul Europeană și a arătat să subiectul este unul foarte sensibil la nivel european și, dar mai ales la nivelul României. ”E un subiect foarte important la nivel național pentru noi, astfel veți avea sprijinul europarlamentarilor români pe acest subiect. Trebuie să ne uităm cu atenție la acest subiect. Ne aflăm într-o situație dificilă – această reducere a cantității de pesticide trebuie să fie corelată cu contextul geopolitic actual. Ne trebuie alternative până putem să discutăm de o reală reducere. Această alternativă sunt NGT- urile. Trebuie să avem o nouă viziune asupra legislației și să cântărim această propunere în prisma războiului. Ne confruntăm cu cantități foarte mari venite din Ucraina care sunt obținute în alte condiții fitosanitare care nu corespund reglementărilor UE. Așadar, nu putem adopta reglementări mult mai drastice atâta timp cât permitem importul. Vom crea o competiție neloială la nivelul UE”, a spus Micu.

    În cadrul discuțiilor a luat cuvântul și Kurt Vandenberghe, director-general DG CLIMA, invitat la COPA-COGECA Praesidia pentru a vorbi despre cadrul de certificare a absorbțiilor de carbon și stadiul propunerilor aferente pachetului legislativ „Fit for 55”. Vandenberghe a arătat că este de părere că povara reducerii emisiilor și tranziției către o economie circulară trebuie partajată de-a lungul întregului lanț valoric.

    “Trebuie să colaborăm și să începem cât mai devreme pentru a găsi cea mai bună soluție pentru a face tranziția funcțională. Trebuie să fim conștienți că e o responsabilitate partajată. Fermierii nu trebuie să ducă întreaga povară a tranziției, și consumatorii și ceilalți actori de-a lungul lanțului valoric (retailer, distribuitori) sunt responsabili. Împreună trebuie să elaborăm un portofoliu de măsuri care ajută sectorul agricol să facă tranziția către unul durabil din punct de vedere economic, social și de mediu. ”Mai mult, în ceea ce privește transformarea acestor măsuri din unele voluntare în unele obligatorii domnul Vandenberghe a declarant: “Noi am propus un cadru voluntar, deci este vorba de o abordare voluntară. Vom face o evaluare de impact în 2026 și în funcție de asta vedem cum și în ce măsură ar trebui să avem aceste element în cadrul de politici ulterior. Va depinde de ce progres facem”, a spus Kurt Vandenberghe, director-general DG CLIMA.

    Fermieri români fac eforturi în reducerea emisiilor de carbon, dar pentru asta e nevoie de mai multe eforturi și din partea autorităților europene, a punctat Florentin Bercu, Director executiv al UNCSV- AAC.

    ”Avem nevoie de posibilitatea de a utiliza NGT înainte de a vorbi de reduceri prin SUR. De asemenea, este foarte important pentru a putea face în condiții optime această sechestrare este APA. O măsură de sprijin pentru fermieri ar fi ca prin Invest EU să existe posibilitatea finanțării unor investiții strategice la nivel regional și național în irigații, desecări, drenaje ca să asigure apa necesară plantelor pe suprafețe mult mai însemnate decât în prezent, eficientizare a consumului de apă. Totodată se impune stimularea înființării și administrării a unor rețele teritoriale de perdele de protecție a câmpului la nivel național și european, amplasate corespunzător ca să se creeze ecosistemul necesar. Teama și frica noastră este că se va beneficia pentru o perioadă de 2 – 3 ani de aceste măsuri stimulative sau poate un sprijin foarte mic care este la ora actuală de maxim 30 de euro per hectar, iar începând cu viitorul program, respectiv 2028 va fi încă o regulă introdusă suplimentar fără să se acorde niciun beneficiu. Trebuie să fim conștienți că este primordial să existe stimulente concrete pe termen lung și măsuri care să sprijine aplicarea acestor constrângeri care vin de la nivel european. În caz contrar vom ajunge la o concurență neloială între produsele europene și produsele din state terțe care au costuri mult mai scăzute”, a mai spus Bercu.


    Te-ar mai putea interesa

    Ce putem planta lângă sau sub un nuc Rabla pentru tractoare – ghid final. Condiții, acte necesare, procedură de înscriere Tractoarele New Holland pe care fermierii le pot cumpăra prin Programul Rabla pentru Tractoare

    Ultimele știri

    Mesaj din industria cărnii – ce se întâmplă cu prețul cărnii de porc de Sărbători Micii și salamurile din România – interzise în SUA și UK. Motivul pentru care s-au blocat exporturile Fermierul de pe Valea Trotușului care crește 8 vaci și produce o brânză specială, premiată la nivel mondial