Dunărea a devenit cea mai accesibilă rută de export pentru cerealele din Ucraina
Oana Timar -
Costul exportului de cereale din Ucraina a explodat, iar situația este fluidă în sensul în care prețurile logistice cresc de la o zi la alta. Oficialii din țara vecină caută soluții pentru a scoate produsele agricole din țară în contextul în care se așteaptă ca interdicțiile de export către România, Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia să fie prelungite și după luna septembrie.
La acest moment, cea mai mare parte a exporturilor din Ucraina ia calea Dunării, dar aici există deja o coadă de 30 de zile, potrivit unei analize realizate de Agroportal.ua. Alternativa cea mai folosită de marile ferme este cea de a trimite pe cantitățile spre porturi. Este și cazul Rostock Holding, unde anul trecut, aproximativ 5% din volumul exporturilor a mers către țările UE. De când coridorul de cereale a devenit operațional, compania a abandonat complet această direcție și a început să trimită produse în porturi. Argumentul este că diferența de preț la logistică a fost de 20-30 USD/tonă.
La acest moment, specialiștii ucraineni spun că transportul cerealelor pe calea ferată în porturile din zona Odesa și apoi prin complexul portuar este cea mai eficientă și mai ieftină cale de export.
„Transportul în această direcție costă de la 8 la 15 USD/tonă. Este mai ieftin decât înainte de război. Dar, din păcate, această cale este în prezent închisă pentru export. În general, 3-3,5 milioane de tone de cereale pot fi transportate lunar în porturi pe calea ferată”, a spus Valery Tkachev, director adjunct al departamentului de lucrări comerciale al Ukrzaliznytsia – Căile Ferate Ucrainene.
Fermierii din Ucraina cred că restricțiile la exportul în UE vor fi prelungite
Odată cu suspendarea coridorului de cereale, companiile agricole sunt nevoite să monitorizeze constant tendințele pieței, întrucât situația se poate schimba în fiecare oră, și să caute soluții optime pentru o muncă eficientă în condițiile realității moderne.
”Cea mai importantă întrebare astăzi este dacă coridorul de cereale se va relua. În opinia mea, UE nu va ridica interdicția de import de produse agricole din Ucraina, deoarece există o recoltă mare de cereale timpurii, iar acest lucru va pune presiune asupra prețurilor acestora. Rezoluția care interzice importul de cereale în Polonia, România și Bulgaria până pe 15 septembrie poate avea într-adevăr un impact semnificativ asupra exporturilor noastre. Opțiunea de tranzit și export prin porturi va rămâne”, a declarat Dmytro Kupavtsev, CEO al „Rostok Holding”.
Compania apreciază că, dacă coridorul de cereale nu își va relua funcționarea, cantitățile se vor bloca la granița cu UE și vor fi dificil de exportat. În acest caz, producătorii agricoli vor trebui să redirecționeze produsele către alte țări sau să utilizeze rute alternative de transport. Și acest lucru poate duce la o creștere a costului logisticii și a duratei de livrare, ceea ce va afecta negativ eficiența generală și rentabilitatea agrobusiness.
Cantitățile de cereale exportate în UE pe cale ferată s-au înjumătățit
Oficialii Căilor Ferate Ucrainene notează că în prezent funcționează 14 puncte de trecere cu Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Republica Moldova. Potrivit statisticilor, aceste frontiere în cele mai bune timpuri, și anume în toamna lui 2022, au putut exporta până la 1 milion de tone de cereale pe lună. Dar după ce statele vecine au introdus restricții la importurile de cereale și un control suplimentar asupra transportului de tranzit, cantitatea a scăzut la 500.000 de tone pe lună.
”Astăzi, frontierele poloneze sunt subîncărcate, dar trebuie luat în considerare faptul că porturile poloneze manipulează puțin mai mult de 8 milioane de tone de cereale pe an, adică există o resursă limitată pentru cereale ucrainene. La fel, există o limită și la Constanța unde cereale ucrainene sunt încărcate cu cereale europene. Prin urmare, granițele de vest sunt o opțiune limitată pentru cerealele din Ucraina”, a explicat Valery Tkachev, directorul Departamentului de Lucrări Comerciale al Căilor Ferate Ucrainene.
La granița cu România sunt trei puncte de trecere, care lasă acum să treacă 63 de vagoane cu cereale, similar cu transferul prin Polonia. Slovacia primește aproximativ 53 de vagoane de cereale la două puncte de trecere.
La două puncte de trecere de la granița cu Ungaria, capacitatea de transport este de aproximativ 67 de vagoane. Adică, astăzi Ungaria primește cele mai multe vagoane cu cereale din Ucraina.
„Experiența companiei arată că ne confruntăm cu anumite dificultăți, cum ar fi programul de lucru din stații, mai ales în timpul descărcarii. Costul transportului depinde de cerere și de situația generală de pe piața transportului feroviar. În prezent, nu avem propriile vagoane, iar rezervarea ofertei de vagoane Ukrzaliznytsia poate fi dificilă, mai ales în perioada de creștere a cererii de transport”, a spus Dmytro Kupavtsev.
Costul ridicat al logisticii lasă fermierii fără bani de semănat
El adaugă că principalele probleme în timpul exportului fără un coridor de cereale vor fi blocajele mari atât ale vagoanelor de cale ferată, cât și ale vagoanelor și o creștere semnificativă a costului logisticii.
”Astăzi, logistica este atât de scumpă, încât fermierul nu mai are bani pentru semănat. Producătorii agricoli nici măcar nu acoperă prețul de cost. Este mai ușor pentru centrul și sudul Ucrainei, deoarece logistica este de două ori mai ieftină decât locația noastră. Dar companiile care se află destul de departe de porturi și granițe europene au prețuri exorbitante pentru logistică. Încetarea coridorului de cereale va duce la dificultăți suplimentare în logistică, o creștere a costurilor de transport și o scădere a competitivității companiilor agricole ucrainene pe piața externă”, a menționat Dmytro Kupavtsev, CEO al „Rostok Holding”.
După pierderea coridorului de cereale, transportul către porturile dunărene (Ismail, Reni, Ust-Dunaisk, Kilia), precum și porturile moldovenești și românești (Giurgiulești și Galați) au devenit mai importante. Potrivit Ukrzaliznytsia, aceste 6 porturi pot asigura transportul a 3,5 milioane de tone de cereale pe lună, cu condiția ca mărfurile să fie livrate în port într-un sistem organizat.
Valery Tkachev de la Ukrzaliznytsia – Căile Ferate Ucrainene notează că, pentru aceasta, este necesară implementarea unui proiect de transport de mărfuri cu șlep în zonele de transbordare de pe drumul din apropierea portului Konstanz sau la ieșirea din Sulina.
Până acum, la Reni în ultimele șase luni s-au adus 2,5-3 milioane de tone pe calea ferată. În plus, există transport rutier, iar portul transbordează 2-2,5 milioane de tone în fiecare lună.
Cu toate acestea, cea mai căutată destinație de export astăzi este portul Izmail, deoarece are cea mai ieftină logistică, iar toate mărfurile, cu excepția cerealelor, merg în această direcție – minereu, metal, materiale de construcție. Prin urmare, potrivit lui Valery Tkachev, în prezent există o coadă totală de peste 8.000 de vagoane, dintre care aproximativ 3.000 sunt cereale.
”De la 100 la 140 de vagoane sunt expediate la Ismail în fiecare zi. Adică astăzi această direcție are o coadă de peste 30 de zile. Cea mai mare problemă este supraîncărcarea cerealelor, deoarece în zona de apă a acestui port lucrează peste 30 de receptoare și, în același timp, nimeni nu are silozuri, cu excepția „NIBULON”. Supraîncărcarea echipamentelor de acolo este, de asemenea, slabă. Prin urmare, este importantă și necesară dezvoltarea infrastructurii acestor terminale și construirea de depozite acoperite și îmbunătățirea bazei tehnice a acestora”, a spus Valery Tkachev, directorul Departamentului de Lucrări Comerciale al SA „Ukrzaliznytsia”.
Ucraina nu va putea face față exporturilor agricole fără porturile dunărene
O direcție promițătoare pentru exportul de produse agricole ucrainene este cea a porturilor statelor baltice — portul Klaipėda, care poate procesa până la 10 milioane de tone de mărfuri de cereale și altele. Conform calculelor lui Valery Tkachev, implementarea acestui proiect va permite transportul suplimentar a 1,5-2 milioane de tone de cereale pe an.
„Dar pentru ca mărfurile cu cereale să ajungă acolo, este necesar să se implementeze un proiect privind construirea unui punct de transfer pentru camioane la granița polono-lituaniană. Acest lucru necesită investiții semnificative în intervalul 7-9 milioane de euro, motiv pentru care acest proiect nu a fost implementat de un an”, a mai declarat Valery Tkachev. Acesta a adaugă că â, în prezent, se discută și opțiunea de a folosi porturile din Marea Mediterană și Marea Adriatică. Dar logistica de acolo este foarte scumpă, așa că pentru a dezvolta această direcție, Ministerul Politicii Agricole a apelat la UE pentru un grant de 30 de euro/t, care va fi folosit pentru transportul cerealelor pe calea ferată în aceste porturi. Acest lucru va crește transportul cu 2 milioane de tone.
Între timp și companiile agricole caută soluții. Rostock Holding investește în logistica auto, pentru că nu văd încă efectul economic al achiziției de vagoane de cale ferată. În absența unui coridor de cereale, vagoanele achiziționate vor rămâne în continuare inactiv.
