Prețul pe care îl va avea laptele la poarta fermei în această toamnă
Angelica Lefter -
Prețul unui litru de lapte la poarta fermei va fi din toamnă între 2 lei și 2,6 lei, mai ales că de vreo câteva săptămâni a crescut cererea la export, a preconizat președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL, Dorin Cojocaru. România exportă lapte crud și brânzeturi preponderent în Grecia și Bulgaria.
În țara noastră a crescut consumul de lapte și produse lactate odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței prin care Guvernul a plafonat profitul la produsele de bază din magazine. Cu toate acestea, evoluția prețurilor la lapte și produsele lactate depinde foarte mult de predictibilitatea din piața europeană.
Președintele Asociației Patronale Române din Industria Laptelui – APRIL, Dorin Cojocaru a fost invitatul de astăzi, miercuri – 23 august, în cadrul emisiunii Agrostrategia, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR, unde a explicat că față de anul trecut, piața europeană s-a echilibrat.
”De de vreo 2-3 săptămâni a început să crească prețul, a crescut cererea la export pentru Bulgaria Grecia. România exportă și brânzeturi și lapte crud. Nu va mai fi prețul care a fost anul trecut, că anul trecut 2022 a fost un an anormal, dar eu m-am uitat ce se întâmplă și pe Europa și în Italia, s-a echilibrat piața”, a spus Dorin Cojocaru.
Potrivit reprezentantului procesatorilor din industria laptelui, prognozele sale vin pe cifre exacte și pe fermele autorizate, astfel că laptele ar putea ajunge la 2,6 lei din septembrie sau octombrie, însă piața europeană are multe de spus în evoluția prețurilor la poarta fermei.
”Eu fac prognoze în special pe laptele provenit din ferme autorizate, la minim 100-200 de vaci la muls, efectiv matcă, între 2 lei și 2,6 lei din septembrie-octombrie, depinde foarte mult ce se întâmplă pe piața europeană: Ungaria, Polonia, Germania, depinde foarte mult de puterea de cumpărare, dacă nu e cerere, prețul nu mai contează. Calitatea laptelui trebuie să fie sub 100.000 de germeni microbiologie, sub 400.000 cele somatice, o grăsime de 3,8 – 3,4, proteină de 3,2 – 3,4, cam așa sunt și celelalte piețe”, a menționat președintele APRIL.
Dorin Cojocaru, APRIL: La un efectiv de 500.000 de vaci nu vom mai face importuri
Dorin Cojocaru, a explicat la Agrostrategia, de la TVR1, că este nevoie de o strategie a fermelor de vaci din România și a subliniat că de 8 luni, de la înființarea Observatorului Laptelui, nu a primit niciun raport care să arate câte ferme de peste 100 de vaci sunt în țară.
”Parcă era Observatorul Laptelui introdus în Legea 307, suntem în luna august, de 8 luni și nu au venit cu niciun raport? Eu zic că trebuia, în primul rând să facă o structură a fermelor. Voiam să văd categoria, câte ferme peste 100 de vaci are România? Câte ferme peste 500 de vaci, care sunt efectivele pe județe care dau lapte la procesare….și aici avem Registrul de prim-cumpărător de lapte de la APIA, unde de acolo poți să vezi că sunt 275.000 de vaci care dau lapte la procesare. Deci fermele care dau lapte la procesare fiscalizat înglobează 275.000, dacă noi vom ajunge la 500.000 de vaci, nu vom mai avea nevoie de importuri, facem export. Exportul sau importul depind de zone, de exemplu sunt de mult ferme din județul Giurgiu care duc direct în Grecia, nici nu mai discută cu procesatorul român. Avem un milion de tone pe an, laptele tehnologic. Dacă faci un calcul este laptele pe care îl suge vițelul în perioada de alăptare. Mai avem încă un milion de tone autoconsumul, adică faci pentru familia ta, pentru copii, faci brânzeturi și așa mai departe. Până la diferența de 1.400.000 – 1.500.000 de tone mai este un lapte care merge către procesare și către HoReCa, aici pot să spun, e Ordinul 111, dar n-a fost supravegheat de nimeni și atunci, ca strategie de dezvoltare”, a punctat președintele APRIL.
Dorin Cojocaru: Zona de autoconsum este foarte importantă
Mai mult, reprezentantul industriei laptelui a menționat că zona de autoconsum, fermele care produc pentru familie, este necesară în situații critice precum pandemia sau războiul de care am avut parte în ultimii ani. Totodată, dacă în circuitul de producție ar fi incluse 500.000 de vaci, nu doar 275.000 câte sunt în prezent, România și-ar acoperi consumul și chiar ar exporta mai mult
”Pe mine mă interesează să trăiască toată lumea, să rămână și această zonă, că e foarte importantă în situații de urgență și în situații critice cum a fost pandemia sau războiul din Ucraina. Această zonă de autoconsum este foarte importantă, zona montană, subcarpatică, dar eu ca și Guvern trebuie să am strategie de dezvoltare a fermelor comerciale care să asigure suficiența de materie primă și introducerea în circuitul economico-comercial și aici mă duc până la 500.000 de vaci, să am partea de produs național, mici producători, să mă duc undeva la 2 milioane de tone procesare. Eu pot să mă duc cu investiții aici, dar prin cooperativizări. (…) Trebuie făcute strategii separate și nu amestecate ca să se mănânce între ei fermierii mici cu fermierii mari, procesatorii mici cu procesatorii mari. (…) Trebuie să găsim o atitudine de conduită, de respect față de beneficiar, față de client”, a spus Dorin Cojocaru.
Scăderea consumului, una dintre marile probleme ale procesatorilor
Președintele APRIL, a arătat, la Agrostrategia, care sunt principalele probleme cu care se confruntă procesatorii în România. Una dintre acestea, și cea mai mare, este scăderea consumului. A doua mare problemă face referire la lipsa predictibilității în piață.
”Prima este scăderea consumului, în momentul în care vezi că se pune praful pe cașcavalul tău la raft și nu se mută de acolo e riscant pentru că îți dă peste cap toată strategia. Prețurile au scăzut foarte mult și relația cu achizitorul de la comerț. Sunt unii care înțeleg, alții care nu înțeleg, sunt situații diferite, de la companie la companie. Acum, cu Ordonanța aceasta 67 și eu am înțeles că mulți își conduc afacerile poate din inerție, ca să fiu elegant. Problema consumului, pentru că nu ai volume, neavând volume ai randamente mici, ai costuri mari, prețul tău va fi necompetitiv la raft. A doua problemă, lipsa predictibilității. Nu știi să își faci un plan de investiții, nu știi ce se întâmplă peste 6 luni. Pe industria alimentară și agricultură ni le-au introdus acum un an și acum să ni le ia va fi un șoc. Șocul îl calculez în bani și în procente, ar fi cam un 2% creșteri de costuri. Atât pe fermă, procesare, oricum o creștere care se va vedea la raft și iar suntem necompetitivi pe producții, intrăm într-un cerc vicios. Investițiile, retehnologizarea, avem nevoie de bani pentru lucrurile acestea. E bine că nu a mai crescut prețul la energie electrică, s-a stabilizat”, a menționat președintele APRIL.
România, o ”școală de vară” pentru lucrătorii din industria laptelui
Alte două probleme remarcate sunt lipsa forței de muncă și relația cu retailerii, pe care a catalogat-o ca fiind ”eternă”.
”Trebuie să ne găsim oameni să muncească în acest domeniu, în industria alimentară și ai nevoie de oameni serioși pe care tu să îi instruiești, să investești bani în ei, să nu mai plece imediat cum au ajuns la un anumit nivel, fug în Germania, în Spania, în Anglia. Noi am devenit o școală de vară, să spun așa, în ceea ce înseamnă pregătirea forței de muncă pentru Occident. Aici nu am găsit încă o soluție, poate prin lege, dar este o problemă. Și întotdeauna, problema care va rămâne mereu, relația cu hipermarketul, cea în care îți blochează comenzile forțându-ți mâna, dar până la urmă eu zic că împreună vom reuși și cu sprijinul care va veni prin INVESTALIM. Ordonanța 67, cea cu plafonarea adaosului comercial a plecat de la o idee că Legea 81, relația cu hipermarketurile a fost un pic ciufulită în perioada aceea atunci, iar aceasta a venit să completeze, acel 20% (…) Acesta este meritul domnului ministru Florin Barbu încă de când era președinte la Comisia de Agricultură. INVESTALIM-ul și-a avut rădăcina, bazele tot în Comisia de Agricultură, tot când era domnul Florin Barbu. A venit și a zis: trebuie să găsim programe de investiții ca să fim competitivi. Mi-am făcut temele, am venit cu măsuri, cu dovezi, cu studii de caz, cu film, cu reportaje făcute în fabrici, pe care le-am prezentat și a zis: Să luăm măsuri! ”, a conchis președintele APRIL, Dorin Cojocaru, în cadrul emisiunii Agrostrategia, care poate fi urmărită zilnic, de luni până joi, de la ora 10:00, pe TVR1.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Dorin Cojocaru, Președinte APRIL (23.08.2023)
