• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Fermieri români, la studii la Universitatea din Oxford. Conferința organizată de NATUREVO și OMYA, o premieră în agricultura românească!

    Daniel Befu -

    La Universitatea Oxford, cercetători de elită din domeniul științei solului, au avut ca ucenici fermieri români de top

    Pentru a sublinia importanța solului în procesul de producție, compania NATUREVO a venit cu o inițiativă inedită, o premieră pentru agricultura românească. Astfel, în perioada 6-8 septembrie, în cadrul Universității Oxford din Anglia, compania fondată de John Enoiu, în colaborare cu compania Omya, au organizat Conferința ”Ziua Sănătății Solului”. Evenimentul a fost dedicat fermierilor români preocupați de problematica ameliorării solului și a avut drept speakeri principali, trei cercetători independenți din Elveția și Marea Britanie, cu rezultate recunoscute în câmpul lor de activitate.

    Mihaela Radu, Marketing Manager în cadrul NATUREVO

    Concepul ineditei conferințe i-a aparținut Mihaelei Radu, Director de Marketing NATUREVO, care a prezentat ideea boardului NATUREVO și, în parteneriat cu compania Omya, care produce cunoscutele produse Calciprill și Sulfoprill, a organizat conferința dedicată fermierilor români chiar la Oxford.

    ”Ne-am propus să facem ceva diferit pentru o parte dintre fermierii care lucrează cu noi, un eveniment care, prin conținutul său informațional, să-i surprindă și să-i ajute totodată. Ideea mea inițială a fost de a aduce un consultant de business foarte bine pregătit și să facem focus grupuri cu fermierii, pentru a vedea la ce trebuie să ne uităm în momentele bune de business, astfel ca în momentele grele, fermele să fie mai reziliente. În urma consultării avute cu Polina Toropova, directorul de Market Development & Innovation Agriculture pe regiunea EMEA al Omya, ideea s-a metamorfozat în «Ziua Sănătății Solului». Absolventă de Oxford, Polina m-a întrebat: «Apropo de ideea ta de a face ceva total diferit pentru fermieri, ce-ar fi să-i duci la Oxford și să le oferim acces la un set de informații premium despre sol?». Așa s-a născut proiectul în cadrul căruia am invitat o serie de cercetători independenți, care le-au vorbit fermierilor români despre observațiile lor cu caracter științific privind solul. E un concept destul de diferit de seminarele tradiționale ale companiilor, în care se face foarte multă promovare de produs și fermierii nu percep o grijă a organizatorilor față de problemele și preocupările lor. Eu sunt în agribusiness din 2012 și mărturisesc că nu am participat la vreun eveniment axat pe nevoile fermierilor, așa cum am reușit să facem prin «Ziua Sănătății Solului»”, ne-a declarat Mihaela Radu, la finalul evenimentului care a fost o mare reușită, marcând un moment istoric pentru agricultura românească.

    Solul viu: conexiunea dintre lenjeria intimă, microorganisme și sănătatea solului

    Primul vorbitor al conferinței organizate la Oxford pentru fermierii români a fost cercetătorul Franz Bender din Elveția, cu studii postdoctorale la celebrele universități Berkley și Davis din California, care din 2019 coordonează o mică echipă de cercetare în cadrul Agroscope, centru guvernamental de excelență în domeniul cercetării agricole din Elveția. Domeniul său de expertiză îl reprezintă studierea modului în care managementul solului impactează viermii, insectele și microorganismele care populează solul și cum biodiversitatea din sol interferă cu ciclul nutrienților în natură și impactul pe care îl are asupra ecosistemului. În cadrul prezentării de la Universitatea Oxford, a prezentat cel mai ”îndrăzneț” proiect al său, din categoria ”citizen research”, în cadrul căruia a reliefat ”conexiunea dintre lenjeria intimă, microorganisme și sănătatea solului”. Proiectul său s-a bucurat de un impact răsunător în rândul publicului, reușind să popularizeze conceptul de ”sol viu”.

    A doua intervenție de specialitate, despre ”impactul PH-ului solului asupra eficienței fertilizării”, a aparținut agronomului Sajjad Awan, specialist în cadrul laboratorului NRM – din cadrul consorțiului Cawood – cel mai mare furnizor independent din Marea Britanie, care anual efectuează în jur de 750.000 de analize agricole și de mediu din probe de apă, sol, gunoi de grajd, îngrășăminte și de țesut vegetal. Sajjad Awan și-a susținut doctoratul la Universitatea Warwick, unde s-a implicat într-o serie de proiecte focusate pe nutriția culturilor.

    A treia expunere, ”relația dintre pH și structura solului, în cadrul experimentelor de lungă durată”, a aparținut cercetătorului Andy Gregory, specializat în structura fizică și chimică a solului în cadrul Rothamsted Research, cel mai vechi institut de cecetare agricolă din lume, înființat în 1843. În cadrul institutului există o serie de experimente de lungă durată, initiate în anii 1840-1850, unele dintre acestea, cele mai vechi din lume, aflate în derulare și astăzi.

    Pe lângă sesiunile de prezentare a rezultatelor studiilor cercetătorilor independenți, au avut intervenții și reprezentanții Omya și NATUREVO.

    John Enoiu, fondatorul NETUREVO, a susținut o prezentare în cadrul conferinței ce a avut loc la Universitatea Oxford

    John Enoiu, NATUREVO: Pentru a avea un sol cu un pH normal avem nevoie de calciu

    John Enoiu, fondatorul NATUREVO, coorganizator al conferinței ”Ziua Sănătății Solului” de la Universitatea Oxford și speaker în cadrul evenimentului, a explicat pentru Agrointeligența ce a stat la baza deciziei companiei de a deschide o nouă cale de dialog cu fermierii.

    ”Agricultura în România încă este într-o fază de dezvoltare și de învățare. E prea puțin ceea ce se învață în școală, iar în practică este la fel de puțin și atunci trebuie să intervii și oferi o altă experiență fermierului, să îi oferi și o perspectivă diferită, educațională. De obicei, fermierul este preocupat de obținerea resurselor și prea puțin are în vedere investirea lor inteligentă. Cheltuiește foarte mult pe îngrășăminte, dar nu investește în produse care au și efect fertilizant, gândirea fiind axată mai mult pe NPK, cu convingerea că acele îngrășăminte clasice sunt suficiente, lucru care nu e deloc adevărat. În privința solului, de asemenea trebuie să știm că, pentru a avea un sol structurat avem, nevoie de calciu. Pentru a avea un sol cu un pH normal avem nevoie de calciu, care în cazul nostru se află în produsele Calciprill și Sulfoprill, extrase din zăcăminte de carbonat de calciu, respectiv de sulfat de calciu. Însă aceste componente, ca să poată să fie absorbite de către plante, sau să poată să lucreze în sol, ele trebuie în primul rând micronizate, adică măcinate foarte fin și granulate, ca să poată fi după aceea împrăștiate uniform și să nu genereze praf, care să se și ducă peste tot și să nu fie inhalat de lucrătorii din agricultură. La granulare se folosesc o seamă de substanțe care să strângă pulberile în granule, care la rândul lor au un rol foarte important în structurarea solului, în crearea echilibrului aerohidric din sol. Un astfel de sol e unul în care activitatea microbiologică este mai intensă. Deci și dacă activitatea microbiologică este mai intensă, absorbția tuturor elementelor nutritive este mai bună. Asta înseamnă că noi trebuie să vedem rolul acestor produse în ansamblul global, nu unilateral, strict ca amendament de sol”, a explicat John Enoiu.

    Jamie Rickard, director de Market Development and Innovation Agriculture, Environmental Solutions al Omya

    Jamie Rickard, Omya: ”Totul e natură. Nimic nu e agresiv în acest proces de ameliorare blândă a solurilor”

    Jamie Rickard, director de Market Development and Innovation Agriculture, Environmental Solutions al Omya, companie coorganizatoare a evenimentului, alături de NATUREVO, a subliniat că nu există gardieni mai buni pentru soluri, decât cei care le administrează.

    ”Fermierii au fost întotdeauna buni custozi ai pământurilor pe cale le lucrează, le pasă de aceste terenuri și au grijă să le lase în stare bună pentru generațiile care urmează după ei. Singurul lucru care s-a schimbat cu trecerea timpului este apariția de noi tehnologii, noi produse și cunoștințe noi în domeniul științei solului, care le impun fermierilor să se țină la curent cu tot acest paletar de instrumente noi, pentru a se îngriji de sustenabilitatea și sănătatea solurilor, în acord cu noile standarde impuse de avansul cunoașterii. Noi, la Omya, ne bucurăm să vedem fermierii că se interesează de pH-ul solurilor lor și decid să ia măsuri de reglare a acestuia. Soluția pe care noi o considerăm ca fiind cea optimă e carbonatul de calciu, care realizează o reglare a pH-ului în profunzime, fără efecte secundare brutale asupra solului, cum e cazul oxidului de calciu. Carbonatul de calciu nu reglează doar pH-ul, ci generează și o îmbunătățire dramatică a structurii solului, a biologiei solului, a aerării și capacității de retenție a apei de către acesta. Istoric, calcarul pisat a fost folosit de către fermierii britanici încă din secolul al XIII-lea. Probabil că la acel moment nu știau ce înseamnă acid și bazic, dar știau că dacă zdrobesc piatră și o împrăștie pe parcele, le cresc producțiile. Dacă mergem și mai înapoi în istorie, vedem că și egiptenii uzitau această metodă pe solurile slab productive. Secolele de avans al cunoașterii care au urmat, au demonstrat că utilizarea carbonatului de calciu îmbunătățește calitatea și sănătatea solurilor și ameliorează nivelul producțiilor. Și un lucru esențial pe care aș vrea să-l punctez e că tot carbonatul de calciu provine din cochiliile viețuitoarelor marine ancestrale, ale căror resturi s-au depus sub formă de sedimente pe fundul mărilor primordiale și care, de-a lungul erelor geologice, sub acțiunea presiunii, s-au compactat sub formă de cretă, care e cea mai moale formă de carbonat de calciu, calcar, o formă intermediară ca duritate și marmură, care e cea mai dură. Se estimează că undeva între 3 și 4% din scoarța terestră e reprezentată de carbonat de calciu. Simplificând la extrem, atunci când fermierii administrează amendamente pe bază de calciu pentru reglarea pH-ului, să împrăștie pe ogoarele lor o pulbere rezultată din cochiliile vieții marine care a trăit pe Planetă acum milioane de ani. Totul e natură. Nimic nu e agresiv în acest proces de ameliorare blândă a solurilor”, a declarat Jamie Rickard, director de Market Development and Innovation Agriculture, Environmental Solutions al Omya.

    Cristina Moga, Key Account Manager, Omya Environmental Solutions

    Cristina Moga, Omya: ”Am dorit să sporim nivelul de conștientizare al fermierilor și să punctăm esențialul privind eficientizarea utilizării îngrășămintelor și a amendamentelor de sol”

    Cristina Moga, Key Account Manager, Omya Environmental Solutions, a evaluat conferința organizată la Universitatea Oxford ca un reper în materie de evenimente dedicate producătorilor români.

    ”Am invitat un grup de 14 fermieri români la conferința Ziua Sănătății Solului, organizată de Omya alături de partenerul nostru NATUREVO, la prestigioasa Universitate Oxford din Anglia. În prezent, la nivel de România ne confruntăm cu provocări precum eroziunea, degradarea și deșertificarea solurilor, precum și cu diminuarea materiei organice din sol și pierderea biodiversității. Fermierii prezenți au fost dornici să fie la curent cu avangarda cunoștințelor în domeniu, care au venit ațâța mii de kilometri prin acest centru educațional și cultural de elită. La Oxford, fermierii români au fost puși față în față cu cercetători independenți, cu recunoaștere la nivel mondial și au primit la prima mână informații și soluții din aceste surse neutre, despre practicile agricole durabile și beneficiile agriculturii sustenabile. În cadrul acestui eveniment am dorit să sporim nivelul de conștientizare al fermierilor și să punctăm esențialul privind eficientizarea utilizării îngrășămintelor și a amendamentelor de sol care îmbunătățesc producția, dar în același timp sunt prietenoase atât cu mediul și favorizează refacerea structurii solului, afânarea și regenerarea populațiilor de microorganisme din sol. Omya este o companie dedicată promovării unei agriculturi responsabile, iar Ziua Sănătății Solului se înscrie tocmai în acest registru. Este o inițiativă unică, ce oferă informații valoroase și soluții pentru îmbunătățirea calității solurilor din România. E o realitate faptul că la nivel planetar pierdem anual 75 de miliarde de tone de sol fertil și preocuparea noastră e să tragem atât un semnal de alarmă, cât și, alături de cercetători și experți externi specializați în biochimia și fizica solului, să arătăm că există soluții pentru regenerarea solului, prin îmbunătățirea afânării, redarea structurii lui granulare și aducerea la un pH echilibrat, creându-se astfel premisele unor condiții optime de dezvoltare pentru microorganismele din sol. Misiunea noastră la această conferință a fost de a întruni specialiști care studiază problematica solului zi de zi și să preluăm rezultatele cercetărilor lor și de a le prezenta într-o formă accesibilă fermierilor români. Cadrul evenimentului, Universitatea Oxford, a fost cel mai potrivit pentru a recepționa la adevărata lui valoare mesajul științific al speakerilor din panel, pe de o parte și pe de altă parte de a permite fermierilor români să își expună în fața specialiștilor avizați îngrijorările legate de sănătatea solului și totodată de a primi dinspre aceștia un feedback valoros, cu măsurile pe care ei le propun fermierilor români.

    Așa cum cercetătorii sunt avangarda cunoașterii teoretice și experimentale, fermierii sunt avangarda cunoașterii aplicate. Producătorii români prezenți la conferința ”Ziua Sănătății Solului”, de la Universitatea Oxford, au fost fermieri dornici să învețe,care se gândesc la regenerarea solurilor, care au demarat deja acțiuni concrete în protejarea solurilor lor. Ei sunt vârful de lance, iar după ei va urma un al doilea val de fermieri, cei care se vor inspira din pașii făcuți de pionierii din agricultură. Fermierul român este un profesionist, chiar dacă prejudecățile în privința statutului fermierului în societate sunt multiple. Are atât de multe verigi de controlat și atât de alambicat este tot ecosistemul solului încât este nevoie de foarte multă informație să poți să stăpânești acest proces în continuă schimbare, atât din punct de vedere climatic, cât și din punct de vedere al gamei de produse din piață și al tehnologiei digitalizării, care generează un val de informații uriaș”, ne-a precizat Cristina Moga.

    Polina Toropova, director de Market Development & Innovation Agriculture pe regiunea EMEA al Omya

    Polina Toporova, Omya: ”Ameliorarea pH-ului solului și a structurii sale, dă rezultate în ferme din întreaga lume”

    Polina Toropova, director de Market Development & Innovation Agriculture pe regiunea EMEA al Omya, a apreciat că schimbarea comportamentului fermierilor în relația cu solul, influențează profitabilitatea fermelor.

    ”Ameliorarea pH-ului solului și a structurii sale, dă rezultate în ferme din întreaga lume, de la plantații de banane și cafea din Africa, până la cereale și plante tehnice în Europa, America sau Asia. E clar, un subiect fierbinte în acest moment, ținând cont de pierderile tot mai mari de sol fertil, în contextul creșterii populației la nivel planetar și ale necesităților sale de hrană. Cauza principală a deprecierii calităților solurilor o reprezintă utilizarea în exces a fertilizanților, care produc acidifiere, iar un pH scăzut generează compromiterea structurii fizice a solului și a biologiei acestuia. Chiar dacă interesul cel mai ridicat pentru soluțiile tehnice moderne de ameliorare a solului îl întâlnim în occident, în state precum Franța și Germania, care au deja o experiență de 15-20 de ani în acest sens, țările din estul Europei, atunci când văd rezultate, devin mai receptive. În abordarea convențională, în trecut fermierii care se îngrijeau de solurilor lor, aplicau amendamente o dată la patru ani. Acum, percepția se schimbă, mai ales în rândul fermerilor care au afinitate pentru noile tehnologii. Ei înțeleg că aplicarea amelioratorilor de pH se poate face și anual, mai ales că primele rezultate cuantificabile sunt vizibile rapid, în decursul aceluiași sezon agricol”, a susținut Polina Toropova.

    Katharina Kötting, director pe partea de inovare în cadrul departamentului tehnic al Omya
    Katharina Kötting, Director pe partea de inovare în cadrul departamentului tehnic al Omya

    Katharina Kötting, Omya: Creșterea pH-ului înspre neutru poate asigura un spor de producție de 10-30%

    Katharina Kötting care este director pe partea de inovare în cadrul departamentului tehnic al Omya, exemplifică efectele concrete pe care le au diferitele niveluri ale pH-ului solului.

    ”La un pH de 5,5, circa 40% din nutrienții puși de fermier în sol devin indisponibili pentru plantă, pierzându-se practic. La un pH de 6,5%, întreg spectrul de nutrienți din spectrul N,P,K, devine accesibil de către plantă. Totodată, acest pH optim duce la blocarea absorbției elementelor toxice, precum metalele grele și aluminiul, de către plantă. Există și un efect pe care pH-ul acid îl are asupra structurii fizice a solului, protonii ducând la apariția de particule de sol foarte compactate, spre deosebire de situația în care se aplică carbonat de calciu, când, din cauza dimensiunii atomului de calciu, distanța între particulele de sol crește, ceea ce duce la îmbunătățirea circulației apei și aerului, dar și la creșterea numărului de microorganisme care populează solul. Creșterea pH-ului înspre neutru, poate determina în funcție de context, sporuri ale nivelurilor producției, cuprinse între 10 și 30%, cu mențiunea că producția e influențată de un cumul complex de factori și rezultatele pot varia”, a explicat fermierilor Katharina Kötting.

    Ana Dutton, Head of Technical Services & Application în cadrul Omya

    Ana Dutton, Omya: Solul – o resursă de care abuzăm și pe care o distrugem prin eroziune și acidifiere

    Ana Dutton, Head of Technical Services & Application în cadrul Omya, a vorbit în cadrul conferinței despre impactul devastator pe care practicile agresive de exploatare agricolă îl au asupra solurilor.

    ”Solul e o resursă importantă nu doar pentru supraviețuirea noastră, ca specie, ci și a biodiversității din sol. Din păcate e o resursă de care abuzăm și pe care o distrugem prin eroziune și acidifiere. Există însă, în rândul fermierilor, în special a celor deschiși la noile tehnologii și atașați de conceptul de sustenabilitate, o deschidere foarte mare pentru păstrarea unui echilibru la nivelul solului, atât din punct de vedere al stării de sănătate și vitalitate a solului, cât și al productivității sale economice. Există state din Africa și America de Sud unde cunoașterea solului de către fermieri e încă în stadiu incipient, însă chiar și acolo, fermierii care fac pași în procesul de ameliorare a sănătății solului și obțin randamente vizibil mai bune în privința producțiilor, sunt rapid luați drept modele de către restul breslei. Există nenumărate moduri de calcul a distrugerii pe care omul o provoacă solului. Se estimează că annual se pierd între 25 și 75 de miliarde de tone de sol. Altfel exprimat, asta înseamnă un strat de 30 cm de sol, de pe o suprafață egală cu cea a Marii Britanii, Elveției și României, luate laolaltă, sau 3,4 t de sol pe an pentru fiecare locuitor al Planetei. Asta înseamnă că pentru fiecare dintre noi, anual se pierde prin eroziune sau spălare, o cantitate de sol echivalent cu volumul unui mic camion. Lucrurile însă nu trebuie să rămână așa, deoarece există tehnologiile și soluțiile care să diminueze masiv acest fenomen”, a declarat, în cadrul conferinței, Ana Dutton, Head of Technical Services & Application în cadrul Omya.

    Antreprenori de top din agricultura românească au intrat în dialog direct cu cei mai reputați cercetători din domeniu

    Pentru cei 14 fermieri prezenți la Conferința ”Ziua Sănătății Solului”, experiența individuală a fost una unică, una despre care vom reveni cu amănunte în zilele următoare. Nu doar că Universitatea Oxford a oferit cadrul perfect pentru introducerea într-o atmosferă de descoperire și învățare, dar a reușit să reunească un grup de fermieri români, de antreprenori bine pregătiți, care au pus întrebări pertinente și împărtășit cercetătorilor experiența autentică a câmpului, a producției. Iar între prezentările științifice și de specialitate, evenimentul organizat de NATUREVO și Omya a fost presărat și cu pauze ”academice” ce au inclus și o vizită a locației  unde s-a filmat celebra sală de mese din Harry Potter, dar și în una din bibliotecile principale ale Universității Oxford, unde participanții au avut șansa, sub îndrumarea unui ghid, să studieze exemplare rarisime, precum prima carte din lume cu reprezentări grafice ale imaginilor văzute la microscop, sau o carte în limba română, tipărită în țările române în secolul XVIII.


    Te-ar mai putea interesa

    ANM a emis o alertă meteo de vijelii și averse torențiale în 18 județe până joi dimineață Bursa ploilor – cât a plouat până astăzi în fiecare județ Mușcate: plantare, îngrijire, înmulțire

    Ultimele știri

    Comerțul agroalimentar al UE – creștere pozitivă. Excedent comercial de 5 miliarde de euro Polițiștii au prins trei hoți de vaci. Animalele furate au fost returnate fermierului Subvenții APIA 2024. Terenurile care primesc bani la hectar și cele care sunt scoase de la plată