Sergey Feofilov, UkrAgroConsult, pentru Agrointeligența: ”Din cauza prețurilor mici și a profitabilității scăzute, fermierii ucraineni și-ar putea reduce suprafețele semănate”
Violina Gorcinschi -
Ziua de vineri, 15 septembrie, ar putea schimba complet contextul actual din piața cerealelor. Dacă la nivelul Comisiei Europene nu se ia o decizie privind o prelungire a interdicțiilor pentru importurile din Ucraina (grâu, porumb, floarea-soarelui și rapiță), aceste mărfuri vor putea fi comercializate liber pe piața europeană direct din România. În prezent, restricțiile pentru importuri sunt în vigoare în țara noastră, dar și în Polonia, Ungaria, Bulgaria și Slovacia.
În poate cea mai neliniștită săptămână din piața cerealelor, am discutat despre situația generală, dar și perspectivele comerțului de produse agricole din Ucraina cu Sergey Feofilov, fondatorul agenției UkrAgroConsult din Ucraina, o companie de analiză ce activează din 1994 pe piața agri din regiunea Mării Negre. Sergey Feofilov este, de asemenea, printre puținii analiști din Ucraina care cunoaște piața agricolă din România, având legături strânse cu jucători importanți din agribusiness-ul local și cu fermieri care ”joacă” la nivel regional pe piața mărfurilor agricole.
Agrointeligența: Care este la acest moment situația generală pe piața cerealelor din Ucraina?
În acest moment, piața din Ucraina se concentrează pe rezultatele producției de cereale din 2023, și aproape toți operatorii din piață și-au crescut estimările pentru producția totală ce urmează să fie înregistrată. La acest moment, cifrele variază de la 53 până la 65 de milioane de tone de cereale. Ca să facem o comparație, în urmă cu două luni, producția era estimată la un nivel mult mai redus, la 47-49 de milioane de tone.
Aș preciza aici că producția de cereale a Ucrainei în 2023 este suficientă încât să acopere consumul intern, precum și o potențială creștere a exporturilor. Cu toate acestea, volumele destinate exportului, în sezonul 2023-2024, vor depinde de cât de repede vor fi rezolvate problemele logistice. Aceste probleme au devenit de o chestiune majoră odată cu anularea acordului de cereale care a avut loc acum pe 17 iulie.
Agrointeligența: În luna august a avut loc o întâlnire-cheie la Galați, la care ați participat și dumneavoastră. Care au fost impresiile dumneavoastră în urma acelei întâlniri?
În opinia mea, la acest moment comerțul de pe Dunăre este acum în lumina reflectoarelor. Întâlnirea de la Galați a fost foarte importantă, am rămas cu impresii pozitive pentru că au fost luate decizii necesare. A fost propusă optimizarea Canalului Sulina, prin intermediul unor proiecte de finanțare europeană. Fondurile alocate ar putea ajunge până la 18 milioane de euro. De asemenea, s-a propus dotarea suplimentară cu 25 de piloți care să ghideze vasele de-a lungul canalului Sulina pentru a compensa deficitul actual de piloți.
De asemenea, s-a discutat despre posibilitatea în care, peste 2-3 luni, canalul Sulina va fi deschis traficului pentru nave timp de 24 de ore pe zi. Acest lucru ar crește considerabil viteza și va reduce intervalul de timp în care navele traversează prin acest canal. În concluzie, impresia mea în urma întâlnirii a fost foarte bună, am apreciat că întâlnirea a fost foarte eficientă.
Agrointeligența: Care vor fi rutele principale de tranzit pentru cerealele ucrainene în noul an comercial și în 2024? Credeți că există schimbări majore?
Ultimele 18 luni au presupus schimbări majore în ceea ce privește fluxurile comerciale, fluxul mărfurilor din Ucraina. Inițial, vreme de mai bine de 5 luni, începând cu martie 2022, exporturile de cereale ucrainene au fost oprite din moment ce porturile de la Marea Neagră au fost blocate.
Încetarea acordului de cereale de la mijlocul lunii iulie 2023 a fost un alt factor important în modificarea fluxurilor comerciale. Eu încă sper că va fi deschis din nou coridorul de cereale, poate mai târziu, în octombrie sau noiembrie, deoarece acest coridor este cea mai bună și cea mai ieftină rută de aprovizionare cu exporturi de mărfuri ucrainene.
La acest moment, având în vedere situația dată, cea mai bună rută de tranzit este prin portul românesc Constanța și toate părțile, toate țările implicate și interesate depun eforturi mari pentru a eficientiza tranzitul prin portul Constanța al cerealelor care vor fi livrate către port cu barje și nave pe mare, pornind din porturile dunărene ale Ucrainei.
Agrointeligența: Ne puteți face la acest moment o analiză SWOT privind agricultura ucraineană? Care sunt punctele forte, vulnerabilitățile, dar și oportunitățile?
La această întrebare aș vrea să încep prin a face o analiză a riscurilor. Cel mai mare risc, și aici mă refer la riscurile interne, pentru agricultura ucraineană sunt, din nou, stocurile uriașe. În acest an, recoltele de cereale vor fi, probabil, mai mari decât s-a estimat inițial. Cel mai bun coridor pentru export a fost blocat, iar exportatorii ucraineni trebuie să identifice noi rute de transport.
De ce sunt atât de importante stocurile pentru agricultura ucraineană? În Ucraina, în mod tradițional, vreme de mulți ani, fermierii uncraineni și-au finanțat aproape toată activitatea din buzunarele proprii, din resursele financiare proprii în proporție de cel puțin 70-80%. Dacă prețurile interne scad, scade brusc și posibilitatea fermierilor ucraineni de a-și finanța activitatea.
Cel mai mare risc intern este acela că, din cauza prețurilor mici și a profitabilității scăzute, fermierii ucraineni și-ar putea reduce suprafețele înființate cu culturi de iarnă. Semănatul a început deja pentru rapița de iarnă, iar semănatul altor culturi cum ar fi grâu sau orz vor începe în curând. Așasat, acesta este cel mai mare risc ce amenință recoltele în producția de cereale din 2024.
Următoarea amenințare pentru agricultura ucraineană este creșterea costurilor logistice. Exporturile prin țările de tranzit continuă și nu au fost interzise, dar dacă luăm în considerare comerțul de pe Dunăre, vedem că proprietarii de nave plătesc costuri de risc mai mari, iar aceste costuri sunt transferate în costurile de transport (freight rates), deci acestea cresc, iar veniturile fermierilor scad.
În ceea ce privește oportunitățile, care nu sunt deloc neașteptate, aș vrea să menționez că sunt legate de risc. Dacă prețurile interne sunt scăzute, profitabilitatea procesării interne crește. Adică, investiții noi ar putea să apară în anumite sectoare din industria de procesare ucraineană, cum ar fi industria de morărit, producția de uleiuri vegetale, în special de ulei de floarea-soarelui. Sunt foarte posibile investiții noi în procesarea porumbului, pentru a produce diferite siropuri, amidon, etanol din porumb. Este destul de preditctibilă o creștere a investițiilor în industria cărnii de porc cu perspective de export a cărnii produse în Ucraina către piețele din Asia și statele membre UE.
Agrointeligența: Cum vedeți îngrijorarea fermierilor români legată de competiția pentru rutele de transport și portul Constanța dintre România și mărfurile agricole ucrainene? Care este mesajul dumneavoastră pentru ei?
Este o chestiune cu adevărat importantă. Recent a avut loc o întâlnire între prim-miniștrii din România și Ucraina. Apreciez enorm eforturile depuse de guvernul ucrainean care are de gând să echilibreze nevoia de tranzit pe care o au cerealele ucrainene cu profitabilitatea fermierilor ucraineni. Trebuie să subliniem că piețele europene, țările europene, nu au fost niciodată cumpărători importanți de cereale și oleaginoase ucrainene. Anterior, Ucraina a exportat, în mare parte, în țări din Asia și Africa de Nord. Totuși, la momentul actual, toate părțile implicate ne confruntăm cu o situație nouă. Cred că singurul mod eficient de a depăși aceste situații este să dezvoltăm logistica din țările vecine și să îmbunătățim logistica tranzitului prin țările vecine. În plus, cu cât mai bună este logistica de tranzit, cu atât mai multe cereale ucrainene vor fi exportate – nu în țările europene, ci în destinațiile tradiționale, cum ar fi țările asiatice și nord-africane. De exemplu, China era cel mai mare cumpărător de porumb din Ucraina. Aprovizionările cu porumb din Ucraina reprezentau mai mult de jumătate din totalul importurilor de porumb în China.
Deci, cu cât mai bună este logistica de tranzit, cu atât mai mult porumb ucrainean va putea fi livrat cumpărătorilor chinezi. Voi lăsa la o parte faptul că cerealele ucrainele, după ce acordul de cereale a încetat, vor fi livrate pe mare, în mare parte pe barje, pentru transbordare în portul Constanța. Livrările de cereale ucrainene feroviare și cu camioane sunt la un nivel mai scăzut și vor rămâne mult mai mici comparativ cu transportul pe mare, cu barje și nave. Transbordarea cerealelor în portul Constanța devine din ce în ce mai eficientă, se transformă într-un mod mai eficient de export. De exemplu, acum câteva săptămâni, două barje noi au ajuns în Constanța ceea ce înseamnă că vor fi încărcate nave mai mari în portul Constanța. Tot în direcția creșterii eficienței, în câteva săptămâni se așteaptă livrarea unei noi macarale plutioare, din portul Rotterdam, în direcția portului Constanța.
Livrările pe cale rutieră, pe cale terestră vor fi mai puțin importante în ceea ce privește transportul și eficiența. Costul transporturilor, încărcării, precum și a transbordării cerealelor din bărci în nave de dimensiuni mai mari vor crește. Desigur, cele mai mari riscuri pe care le reprezintă porturile dunărene este ca acestea să fie din nou ținte ale rachetelor. Este cel mai imprevizibil aspect în ceea ce privește noul coridor de cereale.
În final, singurul lucru pe care aș vrea să îl mai menționez este în legătură cu concurența de pe piața cerealelor. Cred că nicio piață nu mai este scutită de concurență. Aceasta este noua realitate. Tranzitul cerealelor ucrainene este foarte important pentru siguranța alimentară globală. Ucraina a fost și rămâne unul dintre producătorii și exportatorii cheie. Este necesară aplicarea tuturor instrumentelor și eforturilor pentru a limita inflația la alimente.
