CCR: Legea arendei – neconstituțională! Parcursul legislativ trebuie reluat de la zero
Oana Timar -
Legea arendei este neconstituțională în ansamblul său, a decis Curtea Constituțională a României care a analizat astăzi sesizările de neconstituționalitate pentru Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil. CCR a primit două sesizări de neconstituționalitate pentru acest act normativ adoptat de Parlament: una din partea USR și Forța Dreptei și a doua din partea Președinției României.
După două amânări, CCR a analizat astăzi obiecțiile de neconstituționalitate depuse pentru Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil. În urma analizei de astăzi, marți – 3 octombrie, judecătorii CCR au decis că Legea arendei este neconstituțională în integralitatea ei.
”În ședința din data de 3 octombrie 2023, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, a decis:
– Cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate formulată de un număr de 51 de deputați, aparținând Grupului parlamentar al Uniunii Salvați România și deputați neafiliați din Camera Deputaților, precum și de către Președintele României şi a constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că, prin conținutul normativ al legii, aceasta este o lege organică, dar a fost adoptată ca lege ordinară, ceea ce contravine dispozițiilor art.73 alin.(3) lit.m) și ale art.76 alin.(1) prin raportare la art.147 alin.(4) din Constituție”, se arată în comunicarea CCR.
Legea arendei, declarată neconstituțională din cauza procedurii parlamentare
Din decizia CCR reiese că nu prevederile Legii arendei au fost neconstituționale, ci modul în care actul normativ adoptat a fost problema pentru care actul normativ a fost ”trântit”. Astfel, în loc să fie trecute prin procedură de lege organică, modificările la Codul Civil au fost făcute printr-o lege ordinară.
Conform Constituției României, prin lege organică se reglementează:
a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente;
b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice;
c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;
d) organizarea şi desfăşurarea referendumului;
e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării;
f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război;
g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenţă;
h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;
i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective;
j) statutul funcţionarilor publici;
k) contenciosul administrativ;
l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi;
m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii;
n) organizarea generală a învăţământului;
o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală;
p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială;
r) statutul minorităţilor naţionale din România;
s) regimul general al cultelor;
t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice.
De precizat că modul în care se adoptă legile organice este diferit de cele ordinare. Conform art. 76 din Constituție, alin. 1 ”Legile organice şi hotărârile privind regulamentele Camerelor se adoptă cu votul majorităţii membrilor fiecărei Camere”, iar alin 2. prevede că ”Legile ordinare şi hotărârile se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi din fiecare Cameră”.
În situația în care o lege este declarată neconstituțională în ansamblul ei, procedura legislativă nu poate fi reluată și este nevoie de un nou proiect de act normativ care să parcurgă procedurile parlamentare pornind de la zero.
