Un cunoscut fermier român și-a vândut toate vacile din cauza secetei
Angelica Lefter -
Fermierul constănțean Gheorghe Lămureanu a renunțat la ferma sa de vaci. Din cele 270 de animale pe care le creștea a păstrat doar patru, pentru a produce necesarul de lapte și brânză pentru familie și lucrătorii săi din fermă.
Cu 1.000 de hectare de cultură mare, dintre care 500 de hectare irigate, pe raza comunei Agigea, județul Constanța, fermierul Gheorghe Lămureanu spune că seceta este principala cauză pentru care a renunțat la animale. După o serie de ani în care nu a fost mulțumit de producțiile la hectar pe suprafețele neirigate, agricultorul cu ani grei de meserie în spate a hotărât să vândă animalele pentru că hrana lor era prea costisitoare.
Aproape 300 de vaci de lapte Holstein vândute de fermierul Gheorghe Lămureanu pentru că n-a mai avut cu ce le hrăni, din cauza secetei
Fermierul constănțean a mărturisit că a achiziționat vacile de lapte Holstein cu prețul de ”100.000.000 de lei vechi un exemplar”, iar când le-a vândut a obținut și de 10 ori mai puțin. Pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Gheorghe Lămureanu a explicat că într-adevăr, a renunțat la aproape tot efectivul de vaci de lapte, după mai mulți ani grei din punct de vedere climatic și o politică ce nu i-a avantajat pe fermieri.
”Am vândut efectivul de vaci de lapte din rasa Holstein încrucișate cu Holstein franțuzesc, am păstrat 4-5 vaci pentru noi aici, la fermă și pentru ai casei și la restaurant. Prima dată am vândut 30-40 exemplare de prăsilă cu 20.000.000 de lei vechi bucata și pe celelalte le-am vândut la abator. În 2004 a fost Legea 138, Legea irigațiilor, care ne obliga să plătim până la sfârșitul lunii februarie 30% din valoarea contractelor de irigat pe care aveam de gând să le facem. În același timp, prețul unui hectar de irigat depășea 20 de milioane de lei vechi, o irigare. Vă dați seama că nimeni n-a mai făcut contract, doar noi și ferma de pomi de la Tuzla. Cum n-au dat apă pe niciunul dintre canalele județului Constanța și Tulcea, nu ne-au mai dat nici nouă. În acel an, cu animalele ne-am descurcat cu mâncarea pe care am avut-o, cu silozul pe care l-am făcut cu un an în urmă. În anul următor am rămas fără mâncare la animale. Deci aveam 130 de vaci și 400 de oi și păsări, curcani, cai și alte animale pe lângă fermă. Noi am făcut o ameliorare la efectivul de vaci de ajunsesem undeva la 27 de litri pe cap de vacă. Pe fermă aveam inginer, medic veterinar, contabil, director. Bineînțeles că nu am mai putut continua activitatea de creștere a vacilor fără cultura de pășune, noi aveam pășune cultivată, 80 de hectare, aveam lucernă, 90 de hectare, noi făceam porumb siloz pentru animale. Din 2004 până în 2015 noi nu am mai irigat un hectar, ce era să le dăm să mănânce?”, s-a întrebat retoric fermierul Gheorghe Lămureanu.
Gheorghe Lămureanu a renunțat la aproape toate animalele din fermă
Exemplul formulat de Gheorghe Lămureanu este unul tipic pentru a demonstra cum funcționează cauza și efectul. Cu alte cuvinte, pentru că nu a putut iriga, fiindu-i oprită ani la rând apa pe canalele ANIF, culturile au avut de suferit. Hrana pentru animale a fost din ce în ce mai puțină, iar în timp a renunțat la aproape tot efectivul de vaci de lapte.
”Nu am mai putut face producție să hrănim tot efectivul de animale. Când ai două vaci, le paști pe marginea drumului. Noi am oprit 4 vaci pe care le-am mai ținut 15 ani. Le-am cumpărat cu 100.000.000 de lei vechi. La abator le-am dat cu 1.500 – 2.000 de lei bucata, cum am dat și 400 de oi și 200 de capre, cu 100 de lei bucata, un milion de lei vechi. La efectivul de animale am renunțat așa, în timp, în 2-3 ani am renunțat la aproape toată ferma. Pentru familie am mai ținut 4 vaci, 10 capre și 100 de curcani cu grăunțele pe care le făceam, mai puține, și cu verdeață, dar le pășteam pe marginea canalului. Cum era să cumpărăm noi, care eram producători de brânză și de lapte și țineam până în 2004 și armata, pompierii, Institutul de Marină, spitalul, cum era să cumpărăm noi brânză și lapte pentru consum intern? Dumnezeu să-l ierte pe Adrian Rădulescu, că ne-a chemat, ne-am consultat, ne-am certat și după aceea ei au concediat 5.000 de salariați la Ministerul Agriculturii, ai ANIF-ului, și nu ne-au mai dat apă pe canale din 2004 de niciun fel. 11 ani nu am irigat un hectar, până în 2015”, a mai explicat fermierul constănțean.
Fermele mici și mijlocii din județul Constanța, în pragul falimentului, crede agricultorul Gheorghe Lămureanu
Gheorghe Lămureanu trage în continuare un semnal de alarmă. Chiar dacă acum irigă 500 de hectare, schimbările climatice și factorii politici, felul în care aceștia acționează, nu mai permit dezvoltarea fermei, iar satisfacțiile sunt din ce în ce mai puține. Mai mult, fermierul estimează că multe ferme mici și mijlocii se vor desființa în următorii ani.
”La noi anul acesta nu a plouat din data de 6 august până acum, nicio ploaie utilă, înțelegând ploaie peste 10 litri. Au căzut 2-3 litri pe metru pătrat, de câteva ori. Am făcut la irigat 8 tone, 8,5 tone de porumb, iar la neirigat 2,5 – 3 tone la hectar. La mazăre am făcut 2 tone, că suntem obligați să punem 10% proteaginoase. Anul acesta mai lăsăm și 5% pârloagă, ce o să facem? Anul acesta am semănat 500 de hectare cu mazăre și nu a răsărit un bob. (…) De ce ne-au obligat să aruncăm de 400 de milioane, în cazul fermei mele, numai sămânță? Am distrus semănători, am consumat motorină, ne-au finanțat, ne dau subvenția ca să ne finanțeze falimentul. Vă garantez că 80% din fermele din județul Constanța sunt în faliment, mai ales cele mici și mijlocii”, a concluzionat fermierul Gheorghe Lămureanu pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
