Ploșnița marmorată (Halyomorpha halys): combatere
Violina Gorcinschi -
Ploșnița marmorată asiatică (Halyomorpha halys) – caracteristici și combatere. Ploșnița marmorată este o insectă invazivă, originară din Asia, care și-a făcut simțită prezența și în țara noastră în ultimii ani. Aceasta poate fi găsită, cu preponderență, în zona București-Ilfov, însă este prezentă și în alte zone ale țării. Despre cum se identifică atacul ploșnițelor și cum pot fi combătute aflați în acest articol.
Ploșnița marmorată este un dăunător care poate ataca o varietate largă de culturi, cum ar fi pomii fructiferi, legumele, arbuștii, chiar și plantele ornamentale sunt vizate. În ultimii ani, dăunătorul s-a înmulțit semnificativ, iar tratamentele chimice funcționează doar pe termen scurt.
Ploșnița marmorată – caracteristici
Ploșnița marmorată asiatică sau Halyomorpha halys este un dăunător relativ nou în Europa și în țara noastră. Acesta este originar din Asia, de unde s-a extins rapid în SUA și apoi în Europa. În România, prezența acestuia a fost semnalată în 2015.
Ploșnița Halyomorpha halys este o specie invazivă, prezentă atât în culturi, cât, mai nou, și în orașe. Speciile de plante pe care le atacă sunt variate: culturi horticole, pomi fructiferi, arbuști fructiferi, vița de vie, plante ornamentale, precum și cele de cultură mare, cum ar fi soia, fasole etc.
Halyomorpha halys este adesea confundată cu ploșnița grâului (Eyrgaster spp.), însă există diferențe de colorit, precum și de habitat. Ploșnițele cerealelor iernează în pădurile de stejar începând cu lunile iulie sau august, în timp ce ploșnița marmorată asiatică preferă să se adăpostească în casele oamenilor, depozite și alte încăperi, din a doua parte a lunii octombrie și în luna noiembrie, în funcție de condițiile meteorologice și termice. În prezent, se crede că populațiile de ploșniță marmorată sunt în creștere.
O metodă prin care ploșnița Halyomorpha halys se poate deosebi de ploșnița fructificațiilor (Dolycoris baccarum) sau ploșnița cenușie (Rhaphigaster nebulosa) este studierea antenelor. La ploșnița marmorată, antenele sunt maro și prezintă două pete galbene.
Aceste insecte nu atacă oamenii, însă pot provoca pagube semnificative la culturi atât în depozit, cât și în câmp.
Cum arată ploșnița marmorată asiatică
Cum recunoaște ploșnița marmorată – aspect. Adulții de ploșniță marmorată au formă de scut, cu lungime cuprinsă între 1,3 și 1,7 cm și lățime de 0,7-0,9 cm. Corpul are o culoare maronie-marmorată – culoarea de bază alb crem, acoperită cu multe puncte de culoare maro închis, ochii de culoare maro-închis. Pe antene și picioare sunt răspândite benzi albe și maro-închis caracteristice, iar pe partea membranoasă ce înconjoară abdomenul se pot observa benzi maro-închis, pe fundal alb-crem. După cum am menționat, antenele acestora prezintă două pete galbene.
Insectele au glande ce elimină un lichid urât mirositor specific ploșnițelor, atunci când se simt în pericol, ce sunt localizate pe partea dorsală a abdomenului și pe cea inferioară a toracelui.
Femelele de Halyomorpha halys depun câte 20-25 de ouă grupat, pe partea inferioară a frunzelor. Ouăle sunt caracterizate, inițial, de o culoare verzuie care devine albă odată cu trecerea timpului. Acestea au o formă cilindrice, netede, cu o lungime de 1,5 milimetri și late de 1,2 milimetri. Pe parcursul vieții o femelă poate depune câte 100-200 de ouă care au o perioadă de incubație de 4-5 zile.
Nimfele au 5 stadii de dezvoltare, desfășurate pe parcursul a 2-3 săptămâni. În primele două stadii, când au dimensiuni de 2,3 milimetri, acestea stau lângă grupul de ouă, după care încep să caute hrană. În ultimul stadiu de dezvoltare, nimfele ajung la 1,3 cm.
Ploșnița marmorată – ciclu de viață
Ploșnița marmorată poate avea câte 3-4 generații pe an, cu un ciclu complet de viață de 30-40 de zile dacă temperatura este mai mare de 14 grade Celsius, conform Glissando.
Adulții hibernanți își părăsesc adăpostul când temperaturile depășesc 14 grade Celsius, se hrănesc și încep procesul de depunere a pontei de la finalul lunii mai-luna iunie.
Începând cu sezonul de vară, apar primele nimfe care mănâncă și se dezvoltă până când se transformă în adulți. Dăunătorii iernează ca adulți în scoarțele crăpate-exfoliate ale pomilor, în crăpăturile ramurilor și tulpinilor, sub scoarță, în casele oamenilor sau în alte construcții, cum ar fi beciuri, magazii, șoproane, spații de depozitare etc. Adulții încep să își caute loc de iernare începând cu luna octombrie-noiembrie, când temperaturile scad sub 14 grade Celsius.
Ploșnița marmorată – semne ale unui atac
Ploșnițele adulte și cele în stadiul de nimfă atacă o serie de organe ale plantelor precum frunzele, fructele, tulpinile, păstăile de soia și fasole, flori. Insecta are un aparat de înțepat și supt, prin intermediul căruia își injectează saliva, cu un miros neplăcut, în organele plantelor. Această salivă are rolul de a transforma în lichid țesuturile organelor plantelor, pentru a putea fi consumate prin canalul alimentar. Organele atacate capătă un gust specific de ploșniță, fiind imposibil de consumat sau folosit în prepararea conservăturilor.
Pe suprafața organelor plantelor apar pete mici de decolorare sau necrozate. Pe fructele înțepate de ploșnițe apar puncte și pete de culoare brună sau negricioasă.
Roșiile se deformează, iar ardeii se opresc din dezvoltare, rămân mici, stafidindu-se înainte de a ajunge la maturitate. Astfel, atacurile, de orice intensitate, fac ca fructele coapte să nu poată fi comercializate.
În cazul soiei, porumbului și porumbului zaharat, boabele își pierd calitatea și nu se dezvoltă corespunzător.
La fructele mărului, atacul se caracterizează prin brunificarea pulpei și prezența gustului respingător de ploșniță.
O altă modalitate prin care ploșnița produce pagube importante culturilor este transmiterea agenților patogeni de la o plantă la alta, cum ar fi bacterii, ciuperci, fitoplasmoze etc.
Plantele gazdă sunt următoarele: legume (tomate, ardei, sparanghel), pomi fructiferi (măr, păr, piersic, citrice, alun, cireș, cais, prun, nectarin etc), arbuști fructiferi (zmeur, mur, trandafir de dulceață etc), vița de vie, plante ornamentale (lonicera, salcie, arțari, trandafiri, liliac, nuc, tei, stejar, frasin, salcâm etc), plante de cultură mare (orez, soia, porumb, fasole etc), păduri.
În locuințe, prezența ploșnițelor marmorate produce neplăceri, iar la atingere elimină secreții urât mirositoare. Acestea pătrund atât prin uși și ferestre deschise, cât și prin crăpături sau orice altă cale de a pătrunde în interior.
Ploșnița marmorată – metode de prevenire și combatere
În horticultură/cultura mare, ploșnițele marmorate vor fi combătute prin insecticidele din clasa piretroizilor de sinteză, aplicate pentru diverși alți dăunători. Cu toate acestea, un aspect îngrijorător în privința ploșnițelor marmorate asiatice este faptul că tratamentele chimice sunt eficiente doar pentru o scurtă perioadă de timp. În câteva zile, acestea vor împânzi din nou livezile, grădinile și casele.
Cea mai eficientă metodă de a scăpa de acest dăunător neplăcut este reducerea populației prin blocarea accesului acestora la iernat în perioada octombrie-noiembrie. În acest caz, toate clădirile în care ploșnițele se pot adăposti pentru iarnă se izolează complet. Acest lucru se face prin instalarea plaselor contra insectelor la uși, ferestre, sigilarea gurilor de aerisire, izolarea orificiilor utilizând silicon sau etanșant acrilic, cu o pulverizare ulterioară de insecticide de contact pe exteriorul pereților.
Dacă au intrat deja în locuințe și alte spații închise, ploșnițele pot fi eliminate prin aspiratoare. Se folosește un aspirator puternic care strânge insectele și ouăle din locuri ascunse. Se recomandă utilizarea unui sac de unică folosință sau care se poate goli cu ușurință pentru a evita strivirea lor și răspândirea mirosului specific neplăcut.
În plus, se elimină toate buruienile din jurul casei, iar curtea se menține curată, fără alte cutii sau materiale în care ploșnițele se pot ascunde.
