Gardul viu din glădiță – cea mai ieftină și eficientă metodă de a păzi ferma de hoți

agrointeligenta.ro - 27 noiembrie 2014 07:14

Tot mai mulți fermieri se plâng că hoții le calcă terenurile și fură tot ce prind în cale. Nici gardurile nu mai pot stăvili lăcomia prădătorilor care au ajuns să fure inclusiv sârma care împrejmuiește ogorul și pe care o dau la fier vechi.

Pentru a proteja culturile agricole de ”dăunătorii bipezi”, Mirela Ionescu din Iași a început în urmă cu patru ani o afacere care să vine în ajutorul celor care doresc să scape de hoți: gardul din glădiță, o specie de salcâmi cu spini mare și care, odată ajunși la maturitate țin piept oricui încearcă să intre pe terenuri prin altă parte decât pe poarta principală.

Afacerea cu garduri din spini este încă una de nișă în țara noastră și foarte puțini sunt cei care s-au gândit să valorifice o plantă care există aici de sute de ani și care pe vremea comunismului era găsită la tot pasul.

Mirela Ionescu a fost printre primii care au început un astfel de business, ideea venindu-i în urmă cu vreo șase ani, atunci când dorea să își înființeze o livadă de duzi pentru creșterea viermilor de mătase. ”Când a trebuit să îngrădesc livada, tatăl meu mi-a arătat gardul acesta și mi-a zis că glădița este cea mai ieftină și eficientă metodă de îngrădire a unui teren. Pe vremea comunismului, din glădiță se făceau garduri pentru protecție forestieră, dar atunci nu se punea atât de mult problema hoților. Un avantaj mare al glădiței este că nu se înmulţeşte în mod natural decât foarte greu, nu drajonează astfel că nu există riscul de a-ți umple proprietatea cu spini”, povestește femeia cum a început totul.

După doi-trei ani în care a încercat să obțină singură gardul din semințele pe care le-a procurat și-a dat seama că există anumite secrete fără de care nu are nici o șansă să obțină un gard viu așa cum își dorea ea, care să o protejeze și de hoți, dar care să și arate foarte bine din punct de vedere estetic.

”Există anumite secrete și în privința plantării semințelor. Eu ofer și consultanță pentru cei care cumpără de la mine și doresc să și le planteze singuri glădiță. Dar dacă nu ai cunoștințe în ceea ce privește creșterea lor, ai toate șansele să plantezi semințele și să nu crească nimic, răsar foarte greu. Eu am învățat asta din experiență pentru că vreo trei ani am studiat pe partea de semințe. Din 2008-2009 am încercat și eu să plantez și nu a răsărit nici o boabă. Până la urmă am angajat pe cineva de la ocolul silvic care este specializat în glădiță și de la el am învățat și eu tot ce trebuie știut despre acest arbust”, spune Mirela.

Business profitabil și comenzi serioase

Odată ce a pus pe picioare propriul gard de glădiță a început să ia naştere și afacerea cu comercializarea salcâmilor. De prin 2010, ieșeanca s-a pus pe produs puieți și făcea ici-colo câte un gard pe la persoane care o solicitau. De anul trecut lucrurile au devenit mai serioase și numărul comenzilor a crescut considerabil, astfel că anul acesta toată toamna i-a fost foarte plină. Și suprafețele pe care le-a îngrădit au fost din ce în ce mai mari și mai diverse. ”Anul trecut la Gârbov am realizatun gard de glădiță la o fermă de porci și o livadă de nuci. Cam 1.700 de metri de gard. Anul acesta la Vultureni, în județul Bacău, am îngrădit 2.500 de metri pentru o doamnă care are o crescătorie de capre. Ea și-a dorit gardul pentru să spunea că peste doi-trei ani, când gardul va crește, vrea să lase căprițele libere”, prezintă ieșeanca suprafețele cele mai mari de gard făcute până acum.

Prețurile percepute de aceasta pentru îngrădire sunt de 5 lei pe metru liniar de gard, dar se fac și discounturi dacă est vorba de suprafețe foarte mari. Metrul liniar se plantează cu 5 lei, preț în care sunt incluși puieții și manopera și se mai plătește transportul de la Iași până la locul în care se montează gardul, precum și cazarea și masa muncitorilor. În prețul de plantare intră și costurile de întreținere timp de cinci ani și cele de mentenanță, și cosmetizare – aici vorbim de tunderea gardului în cazul în care clientul dorește acest lucru.

Clienții care au apelat la această metodă pentru a-și proteja proprietățile sunt foarte mulțumiți un exemplu fiind un fermier din Neamț care după ce anul trecut a făcut gard pe o latură a proprietății, anul acesta a chemat-o pentru a face și restul. ”O astfel de investiție se face pe termen lung, aceste garduri nu mor și nici un intrus nu va mai putea intra pe terenul îngrădit, nici oameni, nici animale. Cei mai mulți vor să se protejeze de hoți, mai ales în zona de sud a țării, unde se fură foarte mult, inclusiv gardurile de plasă pe care le dau la fier vechi. Cei care vor să înființeze plantații mari, pun prima dată gardul de glădiță, așteaptă să ajungă la eficiență și pe urmă încep plantarea”, explică Mirela Ionescu.

Glădița crește foarte ușor, nu necesită un anumit tip de sol și se pretează oricărei zone geografice din țara noastră. Poate fi plantată singură sau se poate pune pe lângă gardurile de sârmă. ”Sunt persoane ca își pun pe o parte și alta a gardului de sârmă, pentru că acei lăstărei intră prin găurile gardului și îl întăresc foarte bine”.

Singurul inconvenient al gardului viu din glădiță este perioada în care ajunge la maturitate. Este nevoie de trei-patru ani, pentru ca gardul să se formeze și protecția să fie completă, astfel ca nimeni să nu mai poată trece prin el. Primii spini apar destul de devreme și pot crește până la 15 centimetri în lungime.

Semințele de glădiță

Semințele se obțin din păstăile pe care le produc plantele atunci când ajung la maturitate și nu sunt tăiate sub formă de gard viu. Glădițele lăsate să crească se transformă în copaci care după cinci, zece ani ajung să producă păstăi, respectiv semințe. Potrivit Mirelei Ionescu semințele se obțin destul de meticulos, un om lucrează o zi întreagă pentru a obține cam un kilogram de sămânță. Se ia la mână păstaie cu păstaie și se golește de sămânță.

Cea mai bună perioadă de plantare a gardului de spini este pe timpul toamnei, astfel încât iarna plantele să apuce să se acomodeze cu solul, cu mediul, iar primăvara să poată începe să lucreze și să se dezvolte. Gradul de prindere este de 98-99%, iar dintr-un kilogram de semințe se plantează cam 200 de metri liniari de gard. Prețul unui kilogram de semințe este de 50 de lei.