Kasa Tiberiu – pilotul devenit fermier: ”Privilegiul de a face agricultură pe un cernoziom de așa o calitate aduce cu el și un mic blestem”
Daniel Befu -
Kasa Tiberiu, administratorul fermei Kasa Agro Prest din Jimbolia, județul Timiș, se numără printre fermierii care văd cu alți ochi agricultura. Pilot de profesie, agricultorul de astăzi cunoaște văzduhul, dar și forța solului. Iar cea mai importantă lecție de viață primită în ambele medii a fost aceea că nu poți stăpâni complet nici norii, nici pământul.
Tridimensionalitate l-a atras dintotdeauna pe Kasa Tiberiu care a știu de la vârsta de 6 ani că vrea să devină pilot. ”La 18 ani, am intrat la Școala Militară de Ofițer de Aviație ”Aurel Vlaicu” din Boboc, noi îi spuneam liniștiți Fabrica de Piloți – era singura instituție care pregătea piloți în perioada tinereții mele. Admiterea acolo a fost saltul care pornea cronometrul minutelor și orelor de zbor care s-au acumulat în cei 7 ani care mă leagă pur de aviație și în care am trăit visul propriu-zis al tinereții și copilăriei. Au fost și cei mai dulci și cei mai bogați ani în sentimente și satisfacții pe care le-am putut avea pe linia tridimensională”, își amintește, cu nostalgie, Kasa Tiberiu.
Pensionat forțat din aviație, Kasa Tiberiu a plecat în Germania unde a lucrat timp de 7 ani
Deși nu se vedea făcând nimic altfel decât să piloteze avioane spre toate colțurile lumii, viața avea să îi schimbe complet planurile. ”Au fost oameni care m-au forțat să mă îndepărtez de aviație, în sensul modificării vârstei de pensionare a piloților și astfel noi, tinerii piloți, a trebuit să mergem acasă și să stăm peste iarnă și să conducem taxi prin București, dacă nu avem altceva mai mult de făcut până lucrurile se vor așeza din nou în Aviația Română și vom fi primiți cu brațele deschise înapoi. În acea așteptare, în acea perioadă mi s-a părut prea mult pentru a aștepta să fiu reprimit în Aviația Română cu brațele deschise și am plecat, ca mulți alții din zona Banatului, care aveam legături în vest, am plecat în vest, unde am stat, bineînțeles, în loc de patru, cinci luni, s-au făcut 7 ani, jumătate„, vorbește Kasa Tiberiu despre perioada în care a pendulat întră străinătate și locurile natale din Jimbolia.
”Eu în Jimbolia sunt acasă și eu m-am întors în Jimbolia. Definiția lui ”acasă” este Banatul pentru mine, iar lucrând în Germania, am investit în ce mi-a plăcut, în ce crescuse în mine, care a fost pământul. Am vrut să cumpăr teren și m-am axat la început pe prestări de servicii în agricultură. Eu acolo, prin afinitatea mea pasionat de motoare, am preferat combinele și tractoarele pe care le-am găsit fenomenale. Și așa am început eu agricultura”, povește fermierul de astăzi.
Pasiunea pentru agricultură, moștenită de la tatăl său
Kasa Tiberiu nu a ajuns întâmplător în agricultură. Tatăl său, tehnician agronom, i-a insuflat această plăcere de a ”savura, de a mirosi țărâna, de a vedea lucrurile cum cresc sub îngrijirea noastră și ce rezultat mare este când ceva ce tu pui să crească, îl îngrijești, îl cultiv și-l protejezi ajunge la maturitate și ai un rezultat al muncii tale”.
Kasa Tiberiu: ”Avem printre cele mai mari arenzi din țară”
Tatăl lui Kasa Tiberiu a pus bazele cu 24 de hectare, iar când fiul lucra în Germania, suprafața a crescut la 34 de hectare. Acela a fost nucleul pe care fermierul de astăzi a ridicat o exploatație care în prezent lucrează 1.200 de hectare și poartă numele familiei: Kasa Agro Prest.
”Solurile sunt dintre cele mai bune din țară și aduc cu ele satisfacții enorme, fără să vreau să trezesc invidii, căci problemele mele sunt ale tuturor fermierilor. Noi toți avem aceleași probleme, noi izbim de ele și ne luptăm cu aceleași vise și cu aceleași victorii și aceleași înfrângeri. Le cărăm în cârcă și ne fac să vrem și mâine, și poimâine și răspoimâine la fel. Nu abandonăm din prima, dar suferim. Privilegiul de a face agricultură pe un cernoziom de așa o calitate aduce cu el și un mic blestem. Avem printre cele mai mari arenzi din țară și prețul terenului este cam printre cel mai ridicat din țară, dar asta face ca tot pachetul să fie și mai drăguț”, explică fermierul.
Viața de fermier i s-a dezvăluit lui Tiberiu Kasa cu plusurile și minusurile sale. A aflat repede că la drum nu poți merge niciodată singur și că pentru a rezista ai nevoie de parteneri pe care fermierul i-a împărțit în trei categorii. ”Primul partener, grupă de parteneri, de fapt, sunt cei pur materiali: partenerul care îmi vinde motorină, partenerul care îmi vinde semințe, partenerul care îmi vinde îngrășămintele, partenerul care mă sfătuiește, sunt băncile care mă sprijină financiar, sunt toți acolo, alături de partenerii care îmi cumpără produsele, care le transformă în tăiței și paste făinoase sau cei care duc și cresc animale și ne dau produsele produsele către magazine. Pe lângă ei, în ultima vreme, în ultimii ani, sunt și partenerii care îmi cumpără produsele rapiță și porumb, pentru biodisel, pentru biogaz. Și eu sunt fermierul, eu lucrez cu ei, noi suntem parteneri. Parteneriat este esențial. Și acum vine paradoxul. Parteneri și parteneriate și paradoxuri. Paradoxul este că toți acești parteneri, ai mei materiali, și-au scumpit produsele și au ridicat costul produselor pe care ei mi le oferă, iar mie în ultimul an mi-au înjumătățit, dacă nu chiar redus la o treime prețul produselor pe care eu le dezvolt. Parteneriatul ăsta trebuie regândit și parteneriatul ăsta trebuie crescut și trebuie definitiv hrănit pe viitor”, spune Kasa Tiberiu.
Al doilea parteneriat este unul pe care fermierul îl vede unul inegal: este parteneriatul cu guvernanți, cu decidenții politici. ”Sunt oameni pe care îmi place să spun că îi plătim cumva prin munca noastră și efortul nostru, care sunt acolo să ne reprezinte și să ne asigure, să ne țină spatele, să ne asigure viitorul. Noi, ca fermieri, ne simțim trădați în momentul de față de politic, fiindcă ei nu se ridică la nivelul așteptărilor noastre de a înțelege importanța parteneriatului între ei și noi. El este nobil și sfânt. Asigurăm mâncarea oamenilor. Pentru asta trebuie să ia ei decizii pe care eu le implementez, eu muncesc în sprijinul lor. Ei uită puțin de noi”, este mâhnirea fostului pilot.
Parteneriat cu CFRO Broker de Asigurare pentru a-și securiza investiția
Al treilea parteneriat l-a descoperit în timp și este unul care îi oferă fermierului o plasă de siguranță într-un an dificil. Fără irigații, lucrând o suprafață cu terenuri anual expuse riscurilor, Kasa Tiberiu a realizat că paza bună trece primejdia rea. Iar când factorul climatic este primejdia, polița de asigurare este pavăza fermierului.
”Noi nu putem controla o caniculă, nu putem controla un ger, nu putem controla o grindină și efectiv ne duce în continuare spre al treilea partener al nostru, pe care eu îl văd mai bun, mai necesar decât altădată, fiindcă nu îți poți permite, din lucrurile pe care nu le poți controla, să aluneci pe toboganul pierderilor definitive sau totale. Aici apare al treilea partener, care sunt asigurările. Nu am o tradiție imensă în urmă în a lucra cu asiguratorii, fiindcă nu am avut nevoie și nu am văzut lucrurile sub această presiune. Acum însă mai mult ca niciodată, după doi-trei ani în care clima se schimbă, observi că singura modalitate de a te proteja de ceva la care nu poți să intervii este o asigurare bună. Aici eu am găsit un partener în Clubul Fermierilor Români Broker de Asigurare, care nu mă lasă descoperit în nicio privință. M-am simțit bine sfătuit de ei și simt tenta lor profesionistă, mă asigură. De aici încolo numai bine pentru toți”, spune fermierul care, pe parte ade asigurări, colaborează cu Ciprian Opriș, Director Regional Banat & Centru Clubul Fermierilor Romani Broker de Asigurare.
În final, cu o abordare diferită a agriculturii, dar pasionat de ceea ce face, de utilajele care fac pământul să rodească, pe linia orizontului care unește cerul cu pământul, pilotul Tiberiu Kașa și-a găsit locul menit. Fermierul de astăzi privește văzduhul cu alți ochi, dar cu aceeași speranță de vreme bună și de ploi curate și la timp.
Kasa Tiberiu a înlocuit uniforma de pilot cu haina de fermier
