Polonia, sceptică privind NGT: ”Există îndoieli dacă NGT-urile vor fi o inovație sau o cale către monopolizare”
Oana Timar – Agrointeligența
Guvernul polonez arată că ”există îndoieli dacă NGT-urile vor fi o inovație sau o cale către monopolizare”. Poziția Poloniei privind propunerea Comisiei Europene privind Noile Tehnici Genomice (NGT) a fost făcută publică în cadrul Consiliului Agrifish de luna trecută, dar și într-un comunicat de presă publicat pe site-ul Guvernului de la Varșovia.
În cadrul ultimei reuniuni a miniștrilor Agriculturii din statele membre ale UE, președinția spaniolă a raportat despre stadiul actual al proiectului de regulament privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi și despre alimentele și furajele derivate din aceste plante. Delegația croată a prezentat și informații în acest sens.
”Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Robert Telus, a informat că Polonia este sceptică cu privire la proiectul Comisiei Europene. El a subliniat că apreciem eforturile Președinției de a dezvolta o propunere de compromis, dar modificările propuse nu rezolvă problemele cheie care ridică îndoielile Poloniei”, arată Guvernul de la Varșovia.
Polonia: ”Există îndoieli dacă NGT-urile vor fi o inovație sau o cale către monopolizare”
”Șeful Ministerului Agriculturii a subliniat că Polonia nu pune la îndoială necesitatea modernizării agriculturii. Cu toate acestea, există îndoieli dacă NGT-urile vor fi o inovație sau o cale către monopolizare”, arată Guvernul Poloniei care menționează că ministrul polonez al Agriculturii a spus la ultimul Consiliu AgriFish că, în privința NGT, ”problemele cheie pentru Polonia sunt: posibilitatea introducerii unei interdicții privind cultivarea NGT într-un stat membru și impactul asupra agriculturii ecologice. El a adăugat că problema brevetării instalațiilor NGT, etichetarea produselor NGT 1 și competența CE de a emite acte delegate este foarte importantă”.
”Nu vedem nicio justificare pentru crearea unor reglementări speciale pentru plantele din categoria NGT 2, care sunt de fapt plante OMG”, a spus oficialul polonez, citat în comunicat.
Referindu-se la reglementările pentru NGT 1, șeful delegației poloneze a expus o poziție similară cu a României, ”că suntem deschiși să lucrăm în continuare pentru a clarifica îndoielile rămase”.
Poziția Poloniei, similară cu poziția României
Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Florin-Ionuț Barbu, a participat pe 20 noiembrie, la Consiliul Agricultură și Pescuit, care a avut loc la Bruxelles. În cadrul întâșnirilor, statelor membre le-a fost solicitat să își prezinte poziția la acest moment cu privire la introducerea NGT-uri. Prin intervenția României, țara noastră s-a arătat rezervată privind introducerea NGT fără clarificarea unor aspecte importante atât pentru protejarea fermierilor, cât și pentru protejarea consumatorilor.
„România apreciază prezentarea Comisiei cu privire la stadiul negocierilor și salută intervenția elaborată de Croația pe marginea acestui dosar extrem de important pentru viitorul producției agricole și a comerțului european. România dorește să sublinieze că tratează dosarul cu maximă responsabilitate și își menține încă rezerva de analiză. Consultările pe plan național și nu numai sunt în plină desfășurare. Prioritățile României vizează mai mult aspecte importante pentru producția și exporturile noastre. Deoarece este vizată crearea de soiuri de plante noi, este important ca NGT-urile să poată fi reevaluate de autoritățile specializate ale statelor membre în piața cărora se intenționează comercializarea și utilizarea acestora„, a precizat Florin Barbu în deschiderea intervenției sale de la Bruxelles.
România nu este dispusă să își sacrifice exportul de cereale
În cadrul Consiliului AgriFish, ministrul Agriculturii, Florin Barbu a arătat că România nu este dispusă să își sacrifice exporturile pentru adoptarea NGT-urilor. La acest moment, nu există nicio garanție că statele către care țara noastră face export, în special cereale, sunt dispuse că echivaleze aceste culturi cu soiurile tradiționale. Mai exact, piața egipteană ar putea fi închisă pentru grâul românesc dacă țara arabă va decide că NGT-urile nu sunt decât ”altfel de OMG-uri”, plantele modificate genetic fiind excluse la acest moment din achizițiile statului nord-african, precum și din cele ale altor state către în care ajung grânele din țara noastră (Algeria, Iran etc.).
