• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Tânărul Raul Cotuna a luat decizia cea mai grea: de a renunța la văcuțele cu suflet din Ograda Pruncilor

    Roxana Dobre -

    Ograda Pruncilor – o poveste cu văcuțe ajunsă la final. Un univers al satului românesc care se stinge, în ciuda tuturor eforturilor pe care Raul Cotuna le-a făcut de-a lungul timpului din dragostea sa unică pentru animalele din bătătură. Cu o vacă moștenită de la bunica, tânărul a crezut că poate răzbate, singur, pe un drum curat, onest, fără compromisuri. În zadar. La finalul unui an greu, Raul Cotuna a luat decizia cea mai grea: aceea de a se despărți de văcuțele cu suflet din Ograda Pruncilor.

    Povestea vacilor cu suflet a început în ograda lui Raul Cotuna (33 ani), un tânâr din Uileacu de Criş, comuna bihoreană Tileagd acum 5 ani când a preluat o vacă de la bunici. Avea deja impregnate în suflet din copilărie dragostea pentru animale și tot ce înseamnă ograda țărănească. Acum însă, după ani de lupte pe care le-a dus doar pe propriii umeri a luat decizia cea mai grea: să renunțe la mica fermă și să vândă văcuțele.

    Muna, Mura, Kiki, Bruna și Bujora

    Muna, Mura, Kiki, Bruna și Bujora erau până săptămâna aceasta mândria tânărului fermier Raul Cotuna. Vacile crescute cu sufletul și nu din perspectiva unei afaceri bănoase au fost îngrijite în Ograda Pruncilor la cele mai înalte standarde de bunăstare.

    Raul Cotuna

    Prima vacă, lăsată ”moștenire” de la bunica

    Ispirația pentru Ograda Pruncilor i-a venit tânărului fermier acum 5 ani când bunica sa i-a lăsat ”moștenire” văcuța pe care o îngrijise ani buni.

    ”Prima vacă este de la bunica iar acum privind în urmă pot spune că drumul acesta așa a fost să fie, poate vorbim despre soartă, karma, univers. Toate acestea au făcut ca, în 2018, vaca de la bunica să ajungă la mine. Și asta după o pauză de 10 ani când nu am mai avut animale pentru că renunțasem deja cu familia la o altă mică fermă. Când prima vacă de la bunica a fătat, concomitent a fătat și vaca vecinilor mei de unde am luat vițelul”, a spus Raul Cotuna pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.

    Înainte de a pleca, Muna și-a luat rămas bun de la toate pritenele din fermă, inclusiv de la Fifi Teckelița

    Ideea în sine cu o ogradă unde lumea să aibă poarta deschisă gratuit și să vadă ce înseamnă traiul la țară a pornit dintr-o întâmplare fericită: o fetiță de la oraș a văzut aici pentru prima dată vaci, iar reacția micuței l-a convins pe tânăr să facă și altora o astfel de bucurie.

    ”Cînd am văzut atâta bucurie mi-a venit ideea să pot oferi această fericire și altor copii și chiar tineri care nu au unde să vadă animale. Totul a fost gratuit, nu am pus nicio taxă la așa ceva, nu asta m-a interesat. Acum la 1 ianuarie 2024 se fac trei ani de când am pornit efectiv la drum cu proiectul numit Ograda Pruncilor. Am gândit totul pe ideea că mama mea are copii în plasament iar ograda e a lor, a pruncilor și pe urmă a celorlați prunci care doreau să ne treacă pragul alături de părinți. Proiectul l-am pornit din dorința de a arăta și altora că se pot face lucrurile și altfel. Și poate că le-am făcut prea atipic pentru ce se întâmplă în societatea și agricultura românească. Eu cu ograda am făcut totul din pasiune. Vă spun sincer că la mine nu a fost vorba despre bani niciodată. Eu vacile acestea nu le-am ținut pentru bani, ci pentru a putea arăta celor interesați cum arată o ogradă țărănească, autentică. Am făcut totul din plăcere, a durat totul 6 ani, dar deja am ajuns la limită”, a spus tânărul fermier.

    Mura, Muna și Fifi Teckelița, într-un dintre ultimele seri petrecute împreună în Ograda Pruncilor

    De la fericire și entuziasm la dezamăgire și lipsă de interes a autorităților

    Entuziasmnul din Ograda Pruncilor a dispărut încet, în timp, pe măsură ce tânărul fermier a văzut câtă lipsă de interes există din partea autorităților care se laudă că susțin satul românesc și gospodăriile.

    ”Nu am simțit niciun fel de susținere. Puteam face proiecte frumoase cu școli pentru că au tot felul de programe privind Școala Alfel, primării etc. Dar nu am simțit niciun interes. Nu mai zic că la nivel mai înalt nu există nicio deschidere sau strategie pentru susținerea agro-turismului sau încurajarea activităților de creștere a animalelor care nu prespun doar producția de lactate sau brânzeturi”, a mai povestit cu dezmăgire tânărul.

    Pe lângă văcuțe, Raul Cotuna a construit și un solar de legume și cultivă dovleci. ”Eu am gândit totul spre deschidere totală ca cei care nu au bunici sau gospodării la țară să poată vede cum funcționează orice colțișor dintr-o ogradă. Solarul l-am construit cu deschidere laterală tocmai în ideea ca cei care vin să aibă acces mai ușor, să poată omul să își culeagă singur o roșie. Este vorba și despre educație, comunitate, responsabilitate și cel mai important este vorba despre a aduce oamenii împreună”, a spus Raul Cotuna.

    Muna și Kiki, cu puțin timp înainte să se despartă. Un rămas bun de la lumea lor care a fost împreună, în Ograda pruncilor

    Cea mai grea decizie: vânzarea vacilor

    Cea mai grea decizie a venit pentru micul fermier luna aceasta, când după lungi frământări, a decis să vândă 4 din cele 6 văcuțe.

    ”Aveam patru vaci cu lapte, o junincă de un an și jumătate și o vițea de 7 luni. Am luat decizia pentru că am ajuns la capătul puterilor chiar din toate punctele de vedere. Este enorm de multă muncă. Nu mai pot duce efectiv. Aseară am dat una dintre vaci și nici măcar nu m-am uitat la bani. Eu nu am ținut vacile să le exploatez, ci au fost crescute și îngrijite cu suflet. Și acum de dimineață eu m-am trezit, am fost la serviciu și pe urmă am luat apă caldă și le-am spălat. Cine credeți că mai face asta? Foarte puțini cu siguranța”, a mai explicat crescătorul de animale.

    Despărțirea de văcuțele sale s-a făcut tot cu maximă iubire și grijă, a căutat ca acestea să ajungă la oameni cu mare iubire de animale. ”Am cântărit mult până să iau decizia, iar cumpărătorii sunt oameni care iubesc animelele cel puțin la fel ca mine. Din cele șase momentam va rămâne Kiki pentru că este gestantă și nu îi pot crea acum un disconfort. Și mai rămâne Mura care practic le-a crescut pe toate. Și atunci am zis că Mura va rămâne la mine, va făta în primăvară și atunci vom vedea ce va mai fi. Dar ea rămâne așa ca un simbol a ceea ce a fost Ograda Pruncilor. Iar Kiki sper să ajungă la o prietenă care o poate prelua”, a spus fermierul.

    Ograda Pruncilor

    Acum privind în urmă tânărul bihorean spune că nu regretă niciun moment că a investit în zootehnie dar dacă ar lua-o de la capăt ar cântări lucrurile mai mult. ”La noi a contat și că am fost singur și nu am avut forță de muncă. Aici aș sfătui tinerii care vor să investească să fie mai atenți. Eu nu m-am putut baza pe nimeni, iar la un moment dat m-am gândit chiar să îmi dau salariul pentru a angaja pe cineva să mă ajute. Dar efortul era de prisos cu siguranță. Acum sunt împăcat că am făcut totul pentru văcuțe. Când ele au plecat ceva s-a rupt în mine dar mă bucur că au ajuns la oameni buni”, a mai spus micul crescător.

    Raul Cotuna va păstra solarul și se va ocupa în continuare de cultivarea dovlecilor dar la scară mai mică. În schimb, spune el, poarta de la Ograda Pruncilor va rămâne mereu deschisă pentru oricine vrea să simtă gustul traiului simplu de la țară.

    Kiki cu vițelușa Bella, imediat după fătare

    Nota redacției: După interviul telefonic avut cu fondatorul Ograda pruncilor, Kiki a fătat. La scurt timp, Bella, vițica, s-a stins: ”Bella a trăit cu greu o săptămână, nu s-a ridicat niciodată singură și abia la 3 zile a stat cumva pe picioarele ei. De respirat, tare greu o respirat, abia sugea puțin și mai mult am hrănit-o cu seinga. Ba mai mult, ieri am descoperit că era și oarbă, biata. Medicii veterinari cu care am vorbit ne-or zis că o fi avut malformații, că fătarea a fost normală. Și parcă toate vin taman amu…”


    Te-ar mai putea interesa

    Fertilizarea castraveților cu îngrășăminte bio – 6 rețete simple Micii fermieri – subvenție APIA de 98,80 euro/ha. Banii se virează acum în conturi Mușcate: plantare, îngrijire, înmulțire

    Ultimele știri

    Vremea se schimbă radical: vin ploile. Prognoza meteo actualizată! Urgent la APIA – ultima zi în care fermierii mai pot cere subvenția trimestrială Carne de miel nu doar de Paști. Strategia ing. Ionică Nechifor pentru a readuce oaia pe masa românilor