Ing. Mihai Solomei, calcul pe terenurile pârloagă: ”Ele au niște costuri, fie că e arendă, fie că e proprietate”
Angelica Lefter -
Chestiunea terenurilor care trebuie lăsate necultivate de anul viitor nu este încă tranșată la Bruxelles. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, încearcă la Consiliul AgriFish din 10-11 decembrie să convingă cât mai multe state ale UE și conducerea Comisiei Europene să accepte acordarea unei noi derogări pe GAEC 7 și GAEC 8, ecocondiționalitățile obligatorii de rotație și de teren necultivat.
Fermierii se pregătesc de ce e mai rău. Majoritatea fermelor și-au făcut calculele și au pregătit suprafețele ce urmează să fie lăsate pârloagă începând cu anul de cerere 2024. Cu cât suprafața exploatației este mai mare, cu atât pierderile cresc. Astfel, în cazul celei mai mari ferme vegetale compacte din România și din UE, pârloaga, în forma actuală a GAEC-urilor, fără derogare, ajunge la 2.700 de hectare!
În cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența și TVR 1, Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei a menționat că în planul de culturi al societății, pentru anul viitor, s-a inclus acea suprafața minimă de pârloagă, căutându-se ca aceasta să nu se suprapună cu terenurile irigate.
”E adevărat că am tăiat din cele două culturi (grâu și rapiță – n.r.) 5% din suprafață, care deocamdată intră în programul de culturi ca teren necultivat pentru anul viitor. Nu știm ce se va întâmpla, dar am zis, în primă fază, domnule, sacrificăm din cele 4.000 de hectare la neirigat și lăsăm cele 5% în zona respectivă, cu toate că acolo avem deja un proiect, pentru 1.000 de hectare s-a început reabilitarea sistemului (de irigații – n.r.) de la zero. Avem un proiect care în aprilie va fi finalizat, un proiect de 1.000 de hectare 100% controlat digital și sperăm să fie ceva interesant. Dar vă spuneam că din suprafața respectivă am sacrificat 2.700 de hectare și le-am lăsat deocamdată pentru zona necultivată”, a menționat Mihai Solomei.
Citiți și: Teren lăsat pârloagă pentru subvențiile APIA – procent. Ce trebuie să știe fermierii!
Directorul general al Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei a opinat, la Agrostrategia, că pârloaga poate pune mari probleme în ferme. Mergând pe firul logic, specialistul a explicat că pe o suprafață necultivată vor crește foarte multe buruieni ale căror semințe pot împânzi zonele apropiate și chiar acel teren care ar urma să fie lucrat în anii următori. Mai mult, deși nu este cultivată, acest teren necesită și el niște costuri.
”La facultate am învățat că pârloaga este o zonă rudenală pe care cresc tot felul de buruieni și o să ai probleme pe viitor. (…) În primul rând fermierii vor pierde pe aceste suprafețe, pentru că, vrei nu vrei, ele au niște costuri, fie că e arendă, fie că e proprietate privată și atunci îți va crește costul pe tonă pe fermă. În al doilea rând nu știm și nu s-a stabilit clar să avem o logică, unde lăsăm aceste suprafețe. Nu sunt suprafețe care rămân pe veci, sunt pentru maxim 4 ani și trebuie să revii acolo cu cultură cel târziu al patrulea an. Acolo sigur vei avea probleme și terenul nu va fi mai bun. Un teren lăsat pârloagă, un teren lăsat să se dezvoltate specii invazive de insecte, de buruieni, e un teren care poate să-ți aducă probleme și îți va trebui încă 2-3 ani de zile ca să-l readuci și să faci investiții mult mai mari pentru a-l readuce în agricultură”, dezvoltat Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei.
Citiți și: Subvenția APIA pentru pârloagă: Plata pe hectar, perioada maximă de ani
Soluția mai bună decât pârloaga ar fi fost împădurirea
În opinia ing. Solomei, celei mai mari ferme de vegetal din România, o soluție care ar fi putut exclude pârloaga, ar fi fost împăduririle. Acestea ar fi venit la pachet cu certificatele de carbon și mai multă apă în sol.
”Cred că proiectul trebuia, în primul rând să luăm suprafețele cu teren neproductiv, la nivel național, hai să facem niște zone împădurite, să fie clare, pentru a proteja împotriva vântului, poate să aducă puțină apă în plus, poate să luăm ceva certificate de carbon pe această împădurire pe care o facem pe suprafețele agricole și cred că lucrurile ar fi fost cu totul altfel. Ar fi stat mult mai bine, dar să lași teren pârloagă necultivat, la voia întâmplării este un lucru, din punctul meu de vedere, greșit”, a conchis Mihai Solomei, director general al Al-Dahra Agricost Insula Mare a Brăilei, la Agrostrategia, emisiune ce poate fi urmărită pe TVR 1, de la ora 10:00, de luni până joi.
