Fermierii din România și din încă 9 state membre îi cer șefei CE să acorde derogare pentru GAEC-uri
Oana Timar -
Alianța pentru Agricultură și Cooperare continuă demersurile pentru obținerea unei derogări de la aplicarea GAEC 7 și GAEC 8 în anul de cerere 2024 pentru subvențiile de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. În acest sens, o adresă întocmită de cele patru organizații de fermieri din România care formează AAC (Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și AFF), a fost semnată și de organizații cu reprezentativitate națională din alte 9 state membre: Spania, Polonia (patru organizații), Croația, Slovenia (două organizații), Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania și Letonia. La solicitarea colegilor fermieri din alte state membre, în adresă a fost introdusă și nevoia derogării de la aplicarea GAEC 6.
În săptămâna premergătoare ultimului Consiliu de miniștri ai Agriculturii, joi, pe 7 decembrie, Alianța pentru Agricultură și Cooperare a transmis Președintei Comisiei Europene Ursula von der Leyen, Comisarului European pentru Agricultură Janusz Wojciechowski și Miniștrilor Statelor Membre o scrisoare în care solicită tuturor acestor oficiali să acorde fermierilor derogare de la GAEC 6, GAEC 7 și GAEC 8 și în anul de cerere următor.
Fermierii din 10 state îi cer șefei CE să permită derogările la GAEC
Adresa întocmită de AAC a fost semnată de către încă 13 organizații de fermieri din 9 state membre ale Uniunii Europene: Spania, Polonia (patru organizații), Croația, Slovenia (două organizații), Bulgaria, Ungaria, Estonia, Lituania și Letonia.
Prin documentul de poziție al AAC, fermierii români solicită, la cel mai înalt nivel, adoptarea în regim de urgență a derogărilor pentru GAEC-uri, subliniind că dacă decizia nu este adoptată la următorul consiliul AgriFish (luni, 10 decembrie), cu publicarea până la finalul anului, șansele ca acest sprijin pentru fermieri să fie pierdut. ”Din acest motiv, vă solicităm respectuos să acordați derogări de la ecocondiționalitățile PAC cu aplicare pentru anul 2024”, arată adresa fermierilor.
Argumentația ce stă la baza solicitării fermierilor români este similară cu cea din solicitarea transmisă oficial Comisiei Europene de către România, prin Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, încă luna iulie și reluată ulterior în cadrul ședințelor AgriFish în intervențiile ministrului Agriculturii, Florin Barbu.
Prin adresa elaborată și transmisă de Alianța pentru Agricultură și Cooperare, România marchează o premieră: poziția țării noastre, exprimată oficial de ministrul Agriculturii, este susținută în mod oficial de organizații de fermieri din mai multe state membre care semnează o solicitare comună inițiată, elaborată și transmisă de fermierii din România.
”În 2023, majoritatea statelor membre europene s-au confruntat cu o secetă severă și arșiță, care au provocat o creștere accelerată a procesului de evapotranspirație. Așadar, fără a avea apă – umiditate în sol, fermierul poate încerca să stabilească o cultură de captură pentru perioada sensibilă prevăzută de GAEC 6, dar nu are condițiile pentru ca semințele să încolțească și rezultatul este doar o cheltuială pentru parte a fermierului, fără a aduce niciun beneficiu pentru mediu. Tot legat de această GAEC 6, în absența precipitațiilor, solul s-a întărit și pentru a efectua pregătirea terenului pentru înființarea culturilor de toamnă este nevoie de lucrarea solului care să permită spargerea și pătrunderea solului. Deci, vorbim de o agresiune împotriva solului, consum crescut de combustibil pentru lucrarea solului și poluarea cu praf. Totodată, vorbeam și de utilaje distruse, din cauza pământului dur.
Totodată, la GAEC 7 este permisă monocultura doar între succesiunea aceleiași plante pe aceeași suprafață, doar dacă semănăm o cultură secundară. Însă, în caz de secetă, efectul acestei culturi secundare în ceea ce privește întreruperea ciclului de viață al bolilor și dăunătorilor sau a altor beneficii aduse mediului, sunt nule. Dacă peste vară nu sunt suficiente precipitații, așa cum s-a întâmplat în 2023 și avem toată previziunea și pentru 2024, pe baza rezervei de apă din sol, această cultură secundară, nu va răsări, așa că parcă am nu semănase nimic. Dacă avem precipitații și răsărire, în lipsa protecției fitosanitare, această cultură se va îmbolnăvi, ceea ce înseamnă că va crește presiunea bolilor și dăunătorilor pe solul respectiv, ceea ce va determina un consum mai mare de pesticide în cultura din anul următor. Deci unde este protecția mediului?
Referindu-ne la GAEC 8, cum ne putem imagina că în toate statele membre culturile acoperitoare și proteaginoasele pot rezista condițiilor climatice actuale fără tratamente fitosanitare? Condițiile pedologice sunt foarte diferite chiar și în cadrul aceluiași teritoriu SM, și de aceea avem și PSN regional. Să nu uităm că pesticidele sunt medicamente pentru plante și că fără acces la aceste tratamente curative sau preventive, riscurile pentru sănătatea umană sunt infinit mai mari.
De fapt, pentru această „zonă neproductivă”, ne confruntăm cu presiunea unei rezerve uriașe de semințe de buruieni în sol. Așadar, pentru această zonă, fermierii sunt obligați să aplice operațiuni de salubrizare și în niciun caz nu lasă acest teren „în frig”. Costurile operațiunilor de salubrizare nu sunt acoperite de subvențiile europene. Aceste subvenții nu acoperă chiria terenului, impozitele locale sau amortizarea. Nici măcar nu îndrăznim să menționăm aici costul crescut pentru inputuri cu cel puțin 50-60%! În PAC 2021-2027, valoarea subvenției cumulate la hectar a scăzut față de Programul Strategic Național anterior. În aceste condiții, ce ar trebui să facă fermierii? Cum pot ei să producă și să rămână durabili atunci când veniturile lor nu pot acoperi costurile eforturilor lor? Vi se pare atractiv pentru tinerele generații să muncească pentru un venit mai mic și mai puține beneficii, doar pentru a ne popula zonele rurale? Răspunsul este NU și, în această situație, nu există ruralitate fără fermieri!
Astfel, ca fermieri, avem serioase îngrijorări în ceea ce privește impactul pe care l-au avut condițiile meteorologice severe asupra practicilor agricole și implementarea actuală și viitoare a unor cerințe PAC (condiționalitate, ecoscheme, angajamente agro-mediu-climat) .
Prin urmare, avem nevoie de o acțiune comună în timp util și de o abordare comună pentru toți fermierii europeni”, se arată în adresa semnată de 17 organizații de fermieri din 10 state europene, inclusiv din România, prin liderii Alianței pentru Agricultură și Cooperare, președinții celor patru organizații membre – Federația Națională PRO AGRO, Liga Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, Uniunea de Ramură Națională a Cooperativelor din Sectorul Vegetal – UNCSV și Asociația Forța Fermierilor – AFF.
Vă reamintim că mâine, luni – 10 decembrie, va avea loc ultimul Consiliu AgriFish din acest an. La discuții și negocieri va participa, din partea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, ministrul Florin Barbu.
