Cultura salcâmului energetic în România: Investești 1.900 de euro/ha și recoltezi biomasă din primul an
agrointeligenta.ro -
Atunci când i-a fost cel mai greu, Ilie Moromete nu a vândut pământul, nu și-a înstrăinat vaca din bătătură, ci a tăiat salcâmul din curtea casei. Simbol al startorniciei, odată aproape de sufeltul românului, salcâmul a cam dispărut în ultimii ani din peisajul mioritic. Tăiat masiv imediat după Revoluție, cultura salcâmului are șanse să revină în prim-plan după ce tot mai mulți investitori iau în calcul culturile energetice ca sursă de profit.
Înființarea unei plantații de salcâm nu implică un cost uriaș, însă este nevoie de pasiune și de experiență, ne mărturisește Ruben Budău. Inginer silvic cu doctorat în cultura salcâmului, orădeanul a început să fie pasionat de această plantă în urmă cu 10 ani.
Suprafețele noi plantate cu salcâm energetic încep și ele să crească. Doar anul acesta, lângă Lugoj, o firmă belgiană a plantat 100 de hectare, proiect în care Ruben Budău este implicat direct și care, acum, în mijlocul iernii, se pregătește de prima recoltă.
”Salcâmul este, cred, singura cultură la care recoltarea se face iarna. Recomand înființarea plantațiilor în regim agroforestier, care nu se supune rigorilor foarte stricte ale Codului Silvic”, declară Ruben pentru Agrointeligența – www.agrointel.ro.
Specialistul spune că, în acest fel, exploatația este gestionată administrativ ca orice cultură agricolă și se încasează și subvenția pe suprafață, salcâmul intrând în categoria ”alte culturi agricole în teren arabil”.
Randament bun și pe cele mai sărace soluri
Cel mai mare avantaj al culturii de salcâm este că se pretează la cele mai sărace soluri, chiar și în zone accidentate. ”Pe ceea ce noi numim pârloagă, o plantație este soluția ideală pentru a valorifica acea suprafață. Este drept că, la fel ca la orice altă cultură, este nevoie de o pregătire specifică a terenului”, spune orădeanul. Alături de un asociat, el a înființat o firmă care îi ajută pe cei interesați să își facă o plantație de salcâm, preluând toate sarcinile – de la analiza și pregătirea solului, la puieți, plantare, îngrijire în primul an și prima recoltare.
„Salcâmul este singura cultură energetică la care recoltarea se face încă din primul an”, explică specialistul un alt avantaj al culturii de salcâm. La salcia energetică, ca și o comparație, prima tăiere se face abia în anul 3 de la plantare. De altfel, Ruben și asociatul său au dezvoltat un utilaj special pentru recoltarea salcâmului. Acesta costă 20-25.000 de euro și face atât tăierile, cât și tocarea și este ușor de atașat la tractor. ”Este foarte eficient și este de cel puțin zece ori mai ieftin decât o combină de producție americană, spre exemplu. Tot ce trebuie este acel utilaj și un tractor. Recoltarea la salcâm se face iarna din cauză că atunci solul este înghețat, rezistă agresiunii utilajelor grele cu care se lucrează. Mai mult, arborele este lipsit de frunze, iar biomasa obținută este de cea mai bună calitate”, explică Ruben Budău.
Plantări – toamna sau primăvara
Înființarea unui hectar de plantație de salcâm se poate face atât toamna, cât și primăvara, din martie până în aprilie. ”Ca și costuri, vorbim de 1.900-2.200 de euro pentru fiecare hectar. La acest cost, noi preluăm situația de la A la Z – inclusiv recoltarea, și oferim și garanție pentru prima recoltă de biomasă de 8-9 tone la finele primului an de la plantare”, declară inginerul silvic.
Comparativ, din informaţiile Agrointeligenţa, la salcia energetică, doar materialul săditor costă cel puțin 1.600 de euro/hectar.
Ca și rezistență, salcâmul este, din nou campion. Singura sa vulnerabilitate sunt băltirile, așa că trebuie avută în vedere amplasarea plantației. „Salcâmul rezistă la vânt, la secetă, la ger. Are nevoie de doar două lucrări pe an, respectiv de stropiri care să combată buruienile pentru că vrei să recoltezi biomasă premium, nu din ierburi”, explică Ruben Budău.
Comparația prețului actual a gazului natural și costul de producție al biomasei de salcâm (în România):
1m3 gaz metan = 2kg tocătură de salcâm ca putere calorică;
500 m3 gaz metan = 1 to tocătura de salcam;
500 m3 gaz metan = 113,63 euro la prețul actual al gazului natural la consumatori subventionat de stat !;
1 to tocătura =9,75 euro, cheltuieli directe pentru obținere în sistemul agrosilvic.
Un exemplu al rezistenței salcâmului este faptul că el a fost plantat prima dată, în 1852, pe o arie mai mare la Băilești, în Oltenia. A fost singura cultură care a reușit să stabilizeze dunele de nisipi din zonă, să combată fenomenul de deșertificare și fenomenul de eroziune eoliană. Odată cu căderea regimului comunist, multe din plantațiile de salcâm au fost însă tăiate, așa că problemele legate de secetă extremă și alunecări de teren au început să reapară.
Puieții de salcâm se prind ușor odată plantați, iar viteza lor de creștere este uriașă – de 2-2,5 metri pe an. Așa se și explică de ce prima recoltare se face în anul 1. Mai mult, din anul doi de la plantare, pentru că salcâmul lăstărește puternic, cantitatea de biomasă obținută se dublează de la 8-9 tone/ha la 20 tone/ha. Producția de biomasă se va stabiliza la 20 de tone/ha din anul trei, cu randament constant timp de 20 de ani. ”La un calcul simplu ne dăm seama că de pe un hectar de salcâm se obțin 400 de tone de biomasă în 20 de ani. În prezent, prețul de referință pentru biomasă este cel al Regiei Naționale a Pădurilor, de 40 de euro/tonă. Noi am calculat un cost de producție pentru plantațiile pe care le înființăm undeva la 10-14 euro”, explică Ruben Budău rata profitabilității la cultura de salcâm.
Rentabilitate ideală la peste 50 de hectare
Pentru a dezvolta o afacere cu această cultură energetică, specialistul atrage atenția că totul depinde de nevoile investitorului. Astfel, dintre clienții săi, mulți sunt proprietari de solarii sau sere și prin plantația de salcâm reduc costurile cu încălzirea pe timp de iarnă. Astfel, pentru valorificare în regim propriu sunt suficiente 5-10 hectare de salcâm, însă pentru a face comerț cu biomasă, se recomadă o suprafață de 50-100 de hectare, ceea ce face ca salcâmul să intre în categoria culturilor foarte rentabile pe suprafețe mijlocii.
”În opinia mea, cultura salcâmului este una de viitor. Străinii deja au investit în suprafețe uriașe, chiar și vecinii de dincolo de Prut s-au convins de rentabilitatea sa. Având în vedere că se poate face o plantație și pe teren slab calitativ, cred că planta este o soluție și pentru orășelele mici care își pot acoperi necesarul energetic pentru școli, spitale sau alte instituții publice”, apreciază Ruben Budău.
