Grâu semănat pe 21 decembrie. Wladimir Boboschko, Etufarm: Sunt riscuri, ca la orice lucrare
Angelica Lefter -
8 POZEVEZI GALERIA
Grâu semănat pe 21 decembrie cu semănătoarea Mzuri oferită fermierilor în România de compania Etufarm fondată de Wladimir Boboschko. Lucrarea a fost efectuată în județul Tulcea, într-o fermă în care condițiile meteo nu au permis decât acum intrarea la semănat. Suprafața pe care se însămânțează înainte de Crăciun este de 300 de hectare.
Cultură de grâu înființată cu câteva zile înainte de Crăciun cu o tehnologie de însămânțat direct, cu semănătoarea Mzuri. Imaginile au surprins mulți fermieri, mai ales că ne aflăm la final de decembrie, adică perioada de semănat pentru cerealele de toamnă este cu mult depășită.
Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu Wladimir Boboschko, fondatorul Etufarm, pentru a afla mai multe informații despre semănatul grâului aproape de sărbătorile de iarnă.
”Testăm însămânțarea directă cu tehnologia Mzuri, efectuăm mai multe operațiuni deodată: discuit, scarificare, aplicare îngrășăminte, semănat. Noi avem și posibilitatea de prestări servicii, iar acum suntem pe un teren în județul Tulcea, unde continuăm semănatul pe suprafața de 300 de hectare din această exploatație. Fermierul a întârziat un pic semănatul că a fost ploaie și nu a putut face lucrarea, iar acum se face un experiment, dar care va fi de succes și totul va fi foarte bine. Am vorbit cu fermierul să aplicăm tehnologia în ferma sa, sunt riscuri, ca la orice lucrare, dar noi riscăm la reputație, el riscă la recoltă. Totuși, noi avem încredere că tehnologia noastră funcționează și la semănat atât de târziu și vom dovedi că suntem unici în România”, a ne-a declarat Wladimir Boboschko.
Tehnologia Mzuri: 200 kg de sămânță de grâu și 100 kg de complexe
Fondatorul Etufarm a precizat că anul acesta, fermierii care au făcut lucrările cu semănătoarea Mzuri au avut de câștigat întrucât au avut economii uriașe la fiecare hectar cultivat, în ciuda anului greu, cu secetă pe sudul și estul țării.
”Fermierii au dovedit că au avut vreo 350-400 de euro economie la hectar, prin costuri mai reduse de producție la tona de cereale, chiar și la prețurile din acest an din portul Constanța. Noi, cu tehnologia Mzuri, semănăm 200 de kg de grâu la hectar și dăm 100 de kg de complexe la hectar. Trebuie să ne gândim la tehnologia noastră, care prevede că nu trebuie 200 de kilograme de complexe la hectar date, doar de la 70 până la 100 de kilograme, ceea ce înseamnă din start vreo 80 de euro doar la îngrășăminte la hectar economie. Noi acum, la această lucrare, am folosi în tehnologia clasică 60-80 de litri de motorină până la însămânțare și cu însămânțare, dar cu semănătoarea Mzuri folosim până la 14-15 litri de motorină la hectar pentru înființarea unei culturi de toamnă. Vedeți diferența? Am adus două exemple de reducere a costurilor: la îngrășăminte 80 de euro și la motorină încă 50-70 de euro. Deja din două facturi aducem 150 de euro la hectar economie. Dacă pentru alte lucrări folosim 10 tractoriști, aici un operator face toate lucrările dintr-o singură trecere. Nu tasăm terenul, rămâne materia organică și salvăm organismele din sol. Arătură noi nu facem deloc”, a mai spus specialistul Etufarm.
Wladimir Boboschko, fondatorul Etufarm România, a spus că într-adevăr, războiul din Ucraina a afectat fermierii români. Cerealele mai ieftine ucrainene au stricat piața din România, dar asta și pentru că Ucraina produce de zeci de ani utilizând tehnologie nouă, care să protejeze solul, la costuri mai mici de producție, dar recolte bogate.
”Legat de Ucraina, a avut influență în România în sensul în care multe ferme nu au putut să concureze cu cerealele ieftine. Aici a fost puțin și vorba de politică, dar și de tehnologie. Că noi desfacem arătura, apa plecă din sol, nu mai e umiditate și bate soarele 40 de grade Celsius timp de trei luni, aici nu mai este de vină nici Covidul, nici Ucraina. În asemenea situații trebuie să umblăm la tehnologie. Noi în România am făcut cu tehnologia Mzuri undeva la cereale, costuri de producție la 85-90 de euro/tonă, în România, cine lucrează pe clasic a făcut 180-190 de euro/tonă cheltuieli. La un preț la grâu de 180-190 de euro, cei cu clasic au ieșit pe zero sau ușor pe minus. Cine a folosit tehnologie avansată, conservativă, a avut cheltuieli la jumătate”, a conchis Wladimir Boboschko, fondatorul Etufarm România pentru Agrointeligența – AGROINTEL.RO.
