Dr. ing. Lucian Buzdugan: 10 greșeli tehnologice de evitat în 2024
Angelica Lefter -
Anul trecut nu a fost unul bun pentru agricultură, a apreciat dr. ing. Lucian Buzdugan, doctor în agromie consultant. Specialistul a fost invitat în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1 unde a realizat o evidență a vulnerabilităților, dar și a unor greșeli care, dacă ar fi fost evitate, ar fi putut reprezenta o economie importantă și un plus de venit.
”Din punctul meu de vedere, a fost un an greu, dificil, un an care va lăsa urme în viața și economia fermelor din România. Principala cauză a reprezentat-o seceta (…). Totuși, norocul nostru a fost că a fost o iarnă blândă. Asta a reprezentat un noroc pentru că plantele au putut să vegeteze”, a spus Lucian Buzdugan, Membru al Senatului Asociației Forța Fermierilor, care a arătat că întârziatul semănatului în toamnă a fost una dintre greșelile din multe ferme din România (1).
”Întârziatul semănatului, nerespectarea epocii de semănat a fost un lucru care nu ne-a ajutat. O greșeală care nu ar trebui repetată, și vă spun și unde se petrece greșeala: continuă să se semene grâu după porumb (2), adică nu am o rotație corespunzătoare, sunt nevoit să pun grâu după porumb și noi știm că porumbul lasă resturi vegetale. Ca să poți semăna ar trebui să bagi resturile alea vegetale sub pământ. Eu nu recomand să se mai semene așa. Apoi, vreau să spun că este o boală comună, fuzarioza, iar printr-o astfel de rotație perpetuăm boala care rămâne în sol. Aceasta ar fi prima recomandare: nu însămânțăm târziu”, a punctat dr. ing. Buzdugan.
A treia greșeală tehnologică făcută în multe ferme a fost că nu s-au făcut lucrări care să conserve apa în sol (3). Lucian Buzdugan a arătat că și arătura este bună, numai să fie de calitate. ”Arătura bună nu trebuie să scoată niciun fel de bolovan. Arătura bună înseamnă să se reverse, așa au învățat la facultate, dar unii au uitat. Am văzut în mijlocul câmpului plin de bolovani cât capul omului și se întreba fermierul: și acum ce o să fac? Păi ce o să faci? O să vezi dacă ăștia în iarnă se distrug sau în primăvară intri cu tot felul de lucrări, care nu numai că îți mărunțesc pământul, dar îți pierd apa din sol. Deci, lucrările minime sunt cele recomandate în condiții în care avem de-a face cu seceta. Arătura fă-o ca la carte, să nu ai niciun fel de bolovan în masa arăturii. Dacă nu ai, e perfect. Mai departe, nu sunt de acord nici să bag toate resturile vegetale la 25-30 de centimetri sub pământ, ca anul următor să le scot afară și să nu las în timpul acesta microorganismele să transforme în interesul meu, să lucreze”, a mai spus doctorul în agronomie.
Anul trecut, mulți fermieri au greșit așteptând ploile și amânând udările (4). ”Am mai greșit și prin faptul că am declanșat foarte târziu udările. Efectul s-a cunoscut. Deși erai în zonă irigată, producțiile n-au fost alea maxime din cauza întârzierii declanșării campaniei de udare. Nu e ușor să declanșezi o campanie de udare, e mai ușor să întârzii în așteptarea ploii care se promitea și care n-a mai venit, așa că s-a întârziat puțin”, a explicat dr. Lucian Buzdugan.
Semănatul întârziat și în primăvară (5) a avut, de asemenea, dezavantaje pentru fermieri. ”Primăvara, culturile cred că ar trebui semănate cât mai devreme posibil, ținând cont de prognoza Institutului de Agrometeorologie. Vreau să vă mai spun că unii dintre noi am vrut neapărat hibrizi de mare producție și am pus foarte mulți hibrizi tardivi. Și iată, în 2023 nu hibrizii tardivi au fost revelația pentru că au intrat în perioada de secetă foarte mare. Fiecare dintre noi ar fi trebuit să alegem o gamă din aproape fiecare zonă de maturitate: și timpurii, și medii ca perioadă de vegetație, și tardivi, pentru că ouăle nu se pun toate în același coș”, a punctat agronomul care a arătat că o atenție deosebită trebuie acordată și densităților care, dacă sunt prea mari, nu lasă plantelor suficient spațiu de nutriție.
Adâncimea la semănat nu a fost nici ea mereu bine aleasă (6), apreciază dr. ing. Lucian Buzdugan, care atrage fermierilor atenția că sămânța trebuie pusă la umiditate: ”N-am semănat suficient de adânc. Aici aș insista puțin pentru că porumbul cere o răsărire explozivă. Sămânța trebuie pusă în umiditate. Cineva mi-a zis: păi da, dar dacă n-am la 6 cm umiditate, ce fac? Păi dacă n-am la 6 cm, fac o rigolă mică, pun ceva în fața brăzdarului, care depărtează 6 cm de pământ și mă mai duc 6 cm mai jos, acolo unde este umiditate. Voi avea și o răsărire explozivă, voi avea și posibilitatea ca 5 mm de precipitații, dacă vin, prin șănțulețul acela se colectează ca o pâlnie și îmi trimite apa exact acolo unde trebuie„.
Densitatea a jucat un rol important în producția la porumbul de anul trecut (7). Fermierii care au mers pe densități de 70.000 de plante la hectar, în loc de 60.000 de plante la hectar au câștigat, din start, la producție. La pachet cu condițiile optime asigurate culturii încă de la semănat, s-au creat premisele unui știulete cu mai multe rânduri de boabe care au cântărit mult la recoltă: ”Numai două rânduri dacă realizăm în plus datorită condițiilor optime pe care le asigurăm plantei, vom avea, pentru fiecare știulete, am calculat, 21 de grame. Dacă avem 14 rânduri în loc de 16 sau dacă avem 16 în loc de 18, și așa mai departe, pierdem 21 de grame, la 70.000 de plante, înseamnă 1,5 tone pierdute la hectar. Dacă în loc de 70.000 de plante am pus 60.000 de plante, cum auzim pe foarte mulți, am mai pierdut 2,2 tone la ha”.
O vulnerabilitate mare a fermelor în anul trecut a fost că nu s-a acordat suficientă atenție reducerii costurilor (8). Mulți agricultori nu au putut anticipa impactul major al îngrășămintelor cumpărate la prețuri foarte mari, dar nici al majorărilor la prețul celorlalte inputuri, în contrast cu scăderile de preț la produsele agricole: ”Nu am acționat suficient pentru reducerea costurilor de producție, pentru că într-un an ca acesta, costurile de producție trebuie stăpânite la bănuț. Și aici intervine fermierul: la managementul costurilor, aici e treaba fermierului. Știți teoria mea: trebuie să nu punem în boabe de grâu câte spice dorim noi să recoltăm. Dacă vrem 700 de spice, trebuie să punem numai 350 de boabe, deci, iată, înjumătățim cantitatea de sămânță. Grâul înfrățește minim 2-3 frați. Unul să fie fertil, deja avem numărul de spice pe care noi îl așteptăm”.
O investiție ignorată de fermieri, dar care are un impact major imediat în costul de producție este folosirea apei demineralizate (9), dar și risipirea îngrășămintelor (10). ”Risipim îngrășăminte pentru că le diseminăm pe toată suprafața. Trebuie să punem fertilizanții local, lângă sămânță, sub sămânță, sau sub rădăcină, pe frunză și în momentul în care trebuie. Nu reducem tratamentele cu pesticidele pentru noi, continuăm să folosim apă cu minerale în ea și nu apă demineralizată. Diferența este de 20% cheltuielile la o fermă de 2.000 de hectare, deci se amortizează într-un an, cu instalația aceea de demineralizare a apei”, a explicat dr. ing. Lucian Buzdugan în cadrul emisiunii Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența și TVR.
Vulnerabilități fără precedent pentru afacerile agricole din România
Pe lângă cele 10 vulnerabilități tehnologice, dr. ing. Lucian Buzdugan a subliniat și importanța unor decizii de management care pot face diferența dintre pierdere și profit. Una dintre acestea vizează utilizarea spațiilor de stocare precum sacii de tip silobag: ”Nu folosim suficient de mult silobag-urile, pierdem din producție, întârziem recoltatul, producția se strică, încolțesc boabele, avem risipă. Singurul lucru care ar trebui să nu lipsească de lângă o fermă ar fi sistemul acesta de depozitare în silobaguri. Am recalculat acum prețul și este trei euro pe tonă, dar numai din pierderi îți recuperezi cei 3 euro pe tonă, deci îl recomand”.
Pentru fermierii mici și medii care nu au posibilitatea achiziției de utilaje de ultimă generație, un parc de mașini agricole la comun ar fi o soluție. ”Nu ne asociem atunci când ne trebuie un utilaj mare. Dacă îmi trebuie o combină, păi mă adun cu încă cinci fermeri și cumpărăm o combină, tragem la sorți cine începe primul la recoltat, când termină, se mută la celălalt. Și am combina, am mașina de erbicidat, de tratamente foliare, care costă foarte mult”, a punctat dr. ing. Buzdugan.
Adept al digitalizării, doctorul în agronomie subliniază importanța acestei tehnologii în ferme pentru eficientizarea lucrărilor și pentru managementul exploatației. De asemenea, și statul trebuie să vină în sprijinul agricultorilor prin accelerarea investițiilor în realibilitarea și modernizarea sistemelor de irigații. Dr. Buzdugan a arătat că deși se vehiculează sume cheltuite și alocate, nu se prezintă un calendar clar, cu ținte de atins în următorii ani.
Cea mai mare problemă a fermierilor români rămâne, de departe, prețul de valorificare a recoltei. ”Avem situația aceasta cu Ucraina. Am înțeles, am sărit cu toții în ajutor și bravo nouă, am dovedit că suntem oameni de bună-credință. Dar, prețurile după au fost de dumping, apoi n-am mai avut mijloace de transport cu care să ducem producția în port și în al treilea rând n-am mai avut loc în port. Statul ar fi putut face ceva. Concret, dacă mă întrebi pe mine: domnule, câte milioane de tone sunt de cumpărat? Eu, prin APIA, care înseamnă Agenția de Plăți și Intervenție în Agricultură, asta era intervenția: să cumpere 5 milioane de tone, la prețul acela mic, stocam și vindeam, ca să mențin prețul să nu scadă, și cu banii îmi ajutam fermierii. Sau mergeam la Bruxelles cu un calcul și spuneam: noi, fermierii români, am pierdut atât. (…) Uniunea Europeană trebuia să ne dea banii aceștia, cei care aveau la livrare producții primeau diferența de preț și nu era absolut nici o problemă. Cunosc fermier din România care a făcut, citez acum: 4.500 kg/ha la rapiță, 8.500 kg/ha la grâu, 4.000 kg/ha la soia, 4.000 kg/ha la floarea-soarelui și 10 tone/ha de porumb și îmi spune – ”gâfâind mă în scriu pe zero”. Din ce cauză? Nu că nu a făcut producție, nu că nu l-a plouat. Pentru că prețurile și costurile de producție l-au pus la pământ”, a concluzionat dr. ing. Lucian Buzdugan.
Agrostrategia – TVR 1. Invitat: Lucian Buzdugan, Doctor în agronomie (13.12.2023)
