• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Panouri solare la o fermă de oi Țurcane. Tânărul Constantin Oloer: Am dezvoltat ferma de la zero

    Oana Timar – Agrointeligența

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Constantin Oloer din Bosanci, județul Suceava este un tânăr fermier care a pornit de la zero și astăzi deține un efectiv de 300 de oi și 15 hectare de pășune. Pentru a reușit să aibă un randament mai bun în producția și maturarea brânzei, crescătorul de animale a investit în panouri fotovoltaice. Pe viitor, tânărul intenționează să acceseze și fonduri europene, potrivit unui material realizat de Universitatea pentru Științele Vieții din Iași, acolo unde Constantin Oloer a absolvit cursurile Facultății de agricultură.

    Constantin Oloer, un tânăr de 23 ani din Bosanci, județul Suceava, coordonează în prezent stâna familiei. În afacerea de creștere a oilor sunt implicați atât părinții lui Constantinc, cât și cei trei frați ai acestuia.

    Constantin Oloer la ferma de ovine (foto: Facultatea de Agricultură USV Iași)

    Suceveanul este absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași, specializarea Exploatarea mașinilor și instalațiilor pentru agricultură și industrie alimentară. Informațșiile acumulate în cadrul facultății i-au fost de mare folos actualului antreprenor din agribusiness. Astfel, el a decis încăd de pe băncile facultății că vrea să ducă mai departe încă o generație cu obiceiuri și rețete păstrate de la străbunici, o fermă zootehnică cu un efectiv de câteva sute de ovine din rasa Țurcană.

    Citiți și: Ce bursă primește un student de la USV Iași. Cuantumurile au fost majorate

    Constantin Oloer, tânăr fermier (foto: Facultatea de Agricultură USV Iași)

    Fermierul Constantin Oloer crește 300 de oi Țurcane

    Ferma deținută de familia Oloer din Bosanci, județul Suceava este o exploatație mixtă, cu ovine din rasa Țurcană, un efectiv de 300 oi și o suprafață de 15 ha de pășune, susținută de o micro fermă vegetală cu culturi de lucernă, trifoi, porumb, grâu și cartof, bazată pe asolamente.

    ”Povestea fermei noastre are o mică istorie, cu câteva generații în spate, fermă lăsată din tată în fiu cu obiceiuri și rețete păstrate de la străbunici. Am început să dezvoltăm ferma de la zero și înaintăm cu pași micuți. Nu am accesat fonduri europene, dar urmăresc pe viitor. Privind tehnologizarea fermei, am investit în principalele nevoi ale acesteia, o fântână, o stână, un adăpost pentru oi, un fânar pentru baloți, dar și panouri solare pentru păstrarea brânzei la rece. Lipsa forței de muncă și a tehnologizării în acest domeniu își pun amprenta în creșterea efortului celor care susțin ferma”, a declarat Constantin Oloer, absolvent al Facultății de Agricultură USV Iași.

    Citiți și: Doi profesori de la USV Iași au lăsat moștenire studenților câte 30.000 de euro

    Te-ar mai putea interesa

    Soții Oana și Mihai Țolea au investit în trei hectare de legume, iar azi conservele lor se vând în supermarketuri și online De la 2.200 la 8.000 litri de lapte cu rasa Bălțată cu Negru Românească. Toader Neață, AGCTR: „Taurii românești sunt foarte buni. Materialul seminal este la același nivel cu cel din Occident” Familia care a fondat Lego cumpără 10.000 de hectare de teren agricol pe vrea să îl transforme total Un fermier din Sighișoara luptă ca rasa de găini Gât Golaș de Transilvania să nu dispară Salariul unui cioban care lucrează la stat. O cunoscută stațiune de cercetare face angajări!

    Ultimele știri

    O gură de oxigen pentru fermieri: prețurile cerealelor DAP Constanța cresc, dar piața păstrează câteva capcane Alexander Degianski, Președinte CFRO: „Mai bine finanțăm lacuri pentru irigații decât să plătim an de an despăgubiri” Scandal din cauza a 500 de oi! Un cioban a fost reținut după ce l-ar fi agresat pe fratele unui fermier USAMV Cluj-Napoca, parteneră într-un nou proiect european dedicat pajiștilor Crescătorii de porci trag un semnal de alarmă: ”Securitatea alimentară nu poate fi asigurată doar din importuri”