• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Sprijin cuplat în sectorul vegetal: Ce culturi agricole vor primi cele mai mari subvenții pe suprafață în 2015

    agrointeligenta.ro -

    Se vorbește mult despre sprijinul cuplat pe care fermierii din sectorul vegetal urmează să îl primească, alături de subvenția pe suprafață, ca plată directă, începând din 2015. Cu acest bonus asigurat din bani europeni, autoritățile speră să stimuleze fermierii să investească în anumite culturi agricole care au întâmpinat dificultăți în ultimii ani. Totdată, sprijinul cuplat ar putea răsturna clasamentul celor mai profitabile plante agricole din cultura mare, întrucât pe lista negociată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale cu fermierii intră atât soia, cât și lucerna, cartoful de sămânță, cartoful timpuriu sau sfecla de zahăr.

    Sprijin cuplat pentru soia

    Suprafețele cultivate anual cu soia au scăzut considerabil după 2006, ca urmare a interzicerii cultivării soiei modificată genetic. În prezent, România importă anual circa 500.000 de tone de șroturi de soia, în valoare de circa 200 de milioane de euro, în vederea acoperirii necesarului pentru zootehnia națională. Se apreciază că sprijinul cuplat pentru cultura de soia va duce la menținerea unui anumit nivel al producției și reducerea dependenției României de importurile de proteină vegetală.

    Se estimează că suprafața cultivată cu soia în 2015 va fi de 79.800 de hectare.

    Sprijinul cuplat la soia va fi de 325 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020.

    Sprijin cuplat cultura de soiaSprijin cuplat pentru lucernă

    La lucernă, situația este critică întrucât suprafețele cultivate au scăzut constant începând cu 1989, deși reprezintă cea mai ieftină sursă de proteină pentru animalele erbivore. În România se mai cultivă în prezent doar 344.000 de hectare de lucernă, aproape în totalitate fără irigații. Se apreciază că extinderea suprafețelor va contribui la reintroducerea liniilor tehnologice de uscare-granulare a lucernei.

    Se estimează că suprafața cultivată cu lucernă în 2015 va fi de 344.300 de hectare.

    Sprijinul cuplat pentru lucernă va fi de 55 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020.

    sprijin cuplat pentru lucernaSprijin cuplat pentru mazăre și fasole boabe pentru industrializare

    Din cauza costului de producție ridicat/hectar, se estimează că există o nesiguranță privind obținerea unor cantități de mazăre boabe proaspătă care să asigure aprovizionarea constantă a fabricilor românești de conserve.

    Se estimează că suprafața cultivată cu mazăre și fasole boabe pentru industrializare va fi în 2015 de 1.000 de hectare la nivel național.

    Sprijinul cuplat pentru mazăre și fasole boabe pentru industrializare va fi de 180 de euro/ha, urmând să crească cu circa 10 euro pe an până în 2020.

    Sprijin cuplat mazare si fasoleSprijin cuplat pentru cânepă

    Până în 1990, în România se cultivau 60.000 de hectare cu cânepă pentru fibră. În prezent, suprafețele s-au redus și există nevoia încurajării sectorului de cultivare a cânepei ca o alternativă la speciile cerealiere.

    Se estimează că suprafața cultivată cu cânepă în 2015 va fi de 840 de hectare.

    Sprijinul cuplat la cânepă va fi de 194 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020.

    Sprijin cuplat pentru canepaSprijin cuplat pentru orez

    Cultura orezului a fost susținută în România și în intervalele 2007-2009 și 2012-2014 pentur menținerea în cultură. Față de alte cereale, la orez, costurile de producție sunt mult mai ridicate, iar sprijinul cuplat se dorește a fi un suport pentru păstrarea rolului economic al culturii de orez în zonele afectate de constrângeri naturale.

    Se estimează că suprafața cultivată cu orez în 2015 va fi de 12.700 de hectare.

    Sprijinul cuplat la orez va fi de 450 de euro/ha în 2015, urmând să crească annual până în 2020.

    Sprijin cuplat pentru orezSprijin cuplat pentru sămânța de cartof

    Suprafețele agricole exploatate pentru sămânță de cartof au scăzut dramatic, de la 6.440 de hectare în 1999 la 2.620 de hectare în 2007 și ajungându-se la 305 hectare în 2013. Scăderea este cauzată de costurile mari de producție de 2,75 de lei/kg pentru materialul clonal și de 1,53 lei la clasa A certificată.

    Se estimează că suprafața cultivată cu cartof de sămânță în 2015 va fi de 840 de hectare.

    Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 960 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020.

    Sprijin cuplat samanta cartofSprijin cuplat pentru cartoful timpuriu

    Cultura cartofului timpuriu este costisitoare, sensibilă la boli și dăunători. Cultivându-se pe suprafețe fărâmițate, există tendința renunțării la această cultură, iar susținerea propusă va contribui atât la asigurarea din producția internă a cartofilor timpurii la prețuri accesibile și va putea compensa și pierderile cauzate de perioada scurtă de valorificare.

    Se estimează că suprafața cultivată cu cartof timpuriu în 2015 va fi de 30.300 de hectare.

    Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 700 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020.

    Sprijin cuplat cartoful timpuriuSprijin cuplat pentru hamei

    Cultura de hamei a fost susținută și sub forma ajutorului de stat ca producție de marfă, dar ca și plată separată CNDP diferențiat față de celelalte culturi. La hamei se înregistrează costuri mari de întreținere pentru că această cultură necesită susținerea investiției în primii 3 ani. În prezent, producția națională de hamie poate acoperi doar 15% din necesarul pentru industria berii.

    Se estimează că suprafața cultivată cu haimei în 2015 va fi de 241 de hectare.

    Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 500 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020.

    Sprijin cuplat pentru hameiSprijin cuplat pentru sfecla de zahăr

    Cultura de sfeclă de zahăr a României trebuie încurajată pentur menținerea în cultură în vederea realizării cotei alocate României. Este nevoie de stimularea fermierilor pentru menținerea și extinderea suprafețelor cultivare, având în vedere că din 2017 vor fi eliminate cotele la zahăr. În prezent, necesarul de consum al României este de circa 500.000 de tone de zahăr/an.

    Se estimează că suprafața cultivată cu sfeclă de zahăr în 2015 va fi de 29.300 de hectare.

    Sprijinul cuplat la sămânța de cartof va fi de 600 de euro/ha în 2015, urmând să crească anual până în 2020.

    Sprijin cuplat pentru sfecla de zaharSprijin cuplat pentru tomate și castraveți pentru procesare

    Începând de anul viitor, legumicultorii vor fi stimulați să mențină suprafețele cultivate cu roșii și castraveși pentru procesare. Aceste două tipuri de legume presupun costuri ridicate de producție într-o piață concurențială. Mai mult, după eliminarea plăților tranzitorii, din 2012 s-a simțit o reducere a suprafețelor cultivate. Prin spijinirea culturilor de roșii și castraveți în câmp se va asigura și materia primă în industria de conserve, păstrându-se locurile de muncă din această ramură importantă.
    Se estimează că suprafața cultivată în câmp cu roșii va fi de 1200 de hectare în 2015, în timp ce la castraveții pentru procesare se estimează o suprafață de 800 de hectare.

    Sprijinul cuplat la tomatele pentru procesare va porni de la 1.400 de euro/ha, în timp ce la castraveții de procesare, de 500 de euro/ha, sumele urmând să crească annual până în 2020.

    Sprijin cuplat tomate si castraveti procesareSprijin cuplat pentru legumele în spații protejate – sere și solarii

    Din cauza costurilor mari pe care le presupune producția de legume în spații protejate, se remarcă o scădere a suprafețelor agricole de acest tip. Astfel, se dorește acordarea unei susțineri financiare care să asigure aprovizionarea pieței cu legume din producția internă utilizând semințe certificate din soiuri și hibrizi autohtoni. Acest sprijin cuplat se adresează inclusiv fermelor de familie și tinerilor fermieri.

    Se estimează că suprafața de sere va fi, în 2015, de 380 de hectare, în timp ce la solarii s-a prevăzut un sprijin pentru 3.100 de hectare.

    Sprijinul cuplat la legumele din sere va porni de la 6.200 de euro/hectar, în timp ce la solarii, sprijinul cuplat va fi de 3.000 de euro/ha, urmând să crească anual până în 2020.

    Sprijin cuplat sere si solariiSprijin cuplat pentru mere și prune pentru procesare

    Structura plantațiilor pomicole existente în România a arătat că mai mult de jumătate dintre acestea sunt îmbătrânite, în declin cu potențial productiv redus. Este necesară susținerea producției către industrie pentru compensarea pierderilor cauzate de calitatea fructelor din aceste plantații.

    Se estimează că suprafața de livezi cu mere pentru procesarer ce va primi sprijin în 20125, va fi de 500 de hectare, în timp ce la prunele pentru procesare, suprafața va fi de 1.000 de hectare.

    Sprijinul cuplat mere și prune pentru procesare va porni de la 300 de euro/hectar, urmând să crească anual până în 2020.

    Sprijin cuplat mere si prune procesareSprijin cuplat pentru ciuperci

    Cultivarea ciupercilor este un sector care nu a beneficiat de susținere pe pilonul I. Se știe că pentru această cultură sunt costuri mari pentru materia primă, adusă din import. Sprijinul cuplat pentru ciuperci va stimula producția în așa fel să se poată acoperi necesarul intern pentru consum. Totodată, afacerea cu ciuperci este practicată de multe ferme de familie și poate fi un stimulent pentru tinerii fermieri.

    Se estimează că de ciupercării ce va primi sprijin în 2015 va fi de 30 de hectare.

    Sprijinul cuplat la ciuperci va fi de 100.000 de euro/ha în 2015, urmând să crească cu câte 10 euro în fiecare an, până în 2020.

    Sprijin cuplat ciuperci

    * La Total sprijin în tabele se mai adaugă plata redistributivă și tânăr fermier (conform acordului cu Comisia Europeană)

    ** Sumele au fost prezentate și negociate cu fermierii pe parcursul anului 2014 și reprezintă propunerile convenite cu MADR



     


    Te-ar mai putea interesa

    Cum aflăm greutatea unui porc fără cântar. Formula de calcul numărul de kg în viu și carcasă Rabla pentru Tractoare bate pasul pe loc. Ce șanse mai sunt să se dea finanțările anul acesta MADR – anunț oficial despre majorarea subvențiilor APIA și hectarele care intră la plată

    Ultimele știri

    Patria Credit IFN – program de credite de până la 240.000 de lei pentru micii fermieri La ITC Seeds chiar găsiți hibridul sau soiul de care aveți nevoie Tăierea porcului fără asomare – pedepsită prin lege. Amenzile sunt uriașe!