China a inventat o pastă cu care suprafețele de deșert devin terenuri arabile
Violina Gorcinschi -
Suprafețe de deșert arid, transformate în terenuri arabile în China. Oamenii de știință chinezi au desfășurat un proiect în cadrul căruia o suprafață din deșertul Ulan Buh, în Regiunea Autonomă Mongolă a fost transformată în teren agricol. Tehnologia folosită a fost reprezentată de o pastă care ajută nisipurile deșertice să rețină apa, mineralele, aerul și alte elemente necesare culturilor agricole. Pe o suprafață de 1,6 hectare de teren, s-au cultivat, roșii, floare-soarelui, porumb, pepeni și orez.
Circa 41,3% din suprafața totală a planetei este acoperită de zone aride, incluzând și terenuri deșertice extinse, potrivit unui raport al ONU. O preocupare a oamenilor de știință este dacă există posibilitatea ca aceste suprafețe să fie transformate în terenuri fertile, care să fie incluse în circuitul de producție agricolă. În China, această problemă prezintă un interes ridicat, având în vedere că doar 12% din suprafața totală de 9,2 kilometri pătrați este constituită din terenuri arabile.
În 2016, oamenii de știință de la Universitatea Chongqing Jiaotong din China au conformat că au dezvoltat o tehnologie nouă care poate transforma deșertul în teren arabil, a informat earthobservatory.nasa.gov.
Cu toate că această idee pare aparent excelentă, având în vedere că aduce beneficii agriculturii, economiei, reîmpăduririi și gestionarea terenurilor arabile, transformarea deșerturilor în teren arabil poate avea consecințe majore asupra climei, biodiversității și echilibrului ecologic general al Pământului.
Agricultură în deșertul din China
Tehnologia dezvoltată de cercetătorii de la Universitatea Chongqing Jiaotong presupune o pastă fabricată din celuloză vegetală, care poate îmbunătăți semnificativ capacitatea nisipurilor deșertice de a reține apa, mineralele, aerul, microbii și nutrienții necesari pentru creșterea plantelor, a relatat Stiripesurse.ro.
Această pastă a fost administrată pe o parcelă nisipoasă de 1,6 hectare în deșertul Ulan Buh, în Regiunea Autonomă Mongolă. După un timp, parcela a fost transformată în teren de cultură fertil, capabil să producă roșii, orez, pepeni, floarea-soarelui și porumb.
„Costurile materialelor și ale mașinilor pentru transformarea nisipului în sol sunt mai mici în comparație cu agricultura în mediu controlat”, a explicat profesorul Yang Qingguo, din cadrul Universității Jiaotong.
Cercetătorii chinezi au afirmat că plantele cultivate pe terenul nisipos au dat un randament foarte bun, utilizându-se aceeași cantitate de apă necesară pentru a cultiva pe soluri arabile obișnuite. În plus, cantitatea medie de îngrășăminte a fost mai mică decât cea specifică pentru creșterea legumelor pe alte soluri.
Rezultatele cercetării realizate de oamenii de știință Yi Zhijian și Zhao Chaohua, au fost publicate în 2016 în revista Engineering, care este editată de Academia Chineză de Inginerie (CAE). Tehnica întreprinsă de cercetători a fost, de asemenea, prezentată la Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea deșertificării (UNCCD), o inițiativă începută în 1994, cu scopul de a opri avansarea deșertificării până în 2030 prin utilizarea cooperării globale și a strategiilor pe termen lung.
Citește și: Observatorul European al Secetei vine cu vești oarecum mai bune pentru fermieri
Program de reîmpădurire în China
Nu este pentru prima dată când, prin cercetarea de la Universitatea Jiatong, s-a încercat transformarea deșertului în pământ fertil. În 1978, China a lansat un program mult mai ambițios, intitulat Programul Pădurilor de adăpost din Trei-Nord, adesea denumit Programul Centurii de adăpost din Trei-Nord sau Marele Zid Verde. Ținta acestui program a fost de a opri extinderea vastului deșert Gobi și de a iniția proiecte de reîmpădurire în regiunile de nord-est, nord și nord-vest.
Până în acest moment, programul a reușit să limiteze în mod eficient extinderea deșertificării, contribuind la prevenirea furtunilor de nisip și a eroziunii solului, la conservarea apei și a solului și la protejarea agriculturii din regiune.
Programul Pădurilor de adăpost este programat pentru finalizare în 2050, moment în care se estimează că 35 de milioane de hectare de terenuri vor fi transformate în păduri. Guvernul chinez susține că este cea mai mare inițiativă de reîmpădurire din lume.
În ultimele 40 de ani, s-au plantat mai mult de 7,88 milioane de hectare de copaci de protecție împotriva vântului și peste 10 milioane de hectare de pășuni au fost protejate, potrivit unui raport publicat de Academia Chineză de Științe.
În același timp, în Platoul Loess, acoperirea cu iarbă și păduri a crescut cu aproximativ 60%, iar acumularea de nămol în Râul Galben a fost redusă considerabil.
Imaginile din satelit ale NASA au confirmat faptul că acoperirea cu păduri a crescut în China în ultimii 20 de ani, datorită diverselor eforturi de conservare lansate de guvernul chinez.
Cu toate acestea, unele elemente ale proiectului au fost considerate controversate. De exemplu, în primii ani ai proiectului, în unele zone a fost practicată monocultura, ceea ce a redus biodiversitatea speciilor și a dus la răspândirea bolilor plantelor.
De asemenea, datorită proiectului Marele Zid Verde, oamenii plantează o mulțime de copaci pentru a „tempera” deșertificarea. Din păcate, ulterior, aceștia nu sunt îngrijiți și se usucă.
În 2008, Banca Mondială a recomandat statului chinez să își concentreze eforturile mai mult pe calitate decât pe cantitate în anumite zone ale proiectului.
În ciuda unor probleme inițiale, China a continuat cel mai mare proiect de împădurire din lume, ceea ce a dus la rezultate pozitive. De la începutul proiectului, regiunea nordică a înregistrat o creștere a acoperirii verzi de la 5% la 13,5%, iar secțiuni ale deșertului Gobi înfloresc acum cu o vegetație sănătoasă, sol fertil și precipitații sporite.
Un alt progres major înregistrat a fost reprezentat de înlocuirea deșertului Maowusu din regiunea Mongolia interioară din nordul Chinei cu o pădure luxuriantă. Până în 2020, 93,24% din deșertul Maowusu a fost refăcut cu vegetație, iar zonele deșertice, care anterior se numărau printre cele mai mari patru din China, au dispărut aproape complet de pe hartă.
Transformarea deșertului într-un loc verde și fertil este o sarcină dificilă, dar experimentele efectuate în China și în alte părți ale lumii pentru a pune în aplicare împădurirea deșertului pe scară largă au dat speranțe pentru un viitor plin de resurse.
