Principii de bază în ferma coordonată de ing. Gheorghe Porubszki, cofondatorul Zetor Tractor România
Daniel Befu -
Gheorghe Porubszki, inginer agronom și administrator al Zetor Tractor România, coordonează, în cadrul companiei, ferma vegetală. Exploatația agricolă din județul Arad reprezintă punctul de început al asocierii dintre fondatorii companiei, Ioan Drienovski și Gheorghe Porubszki, realizată înainte de a porni activitatea de distribuție în România a tractoarelor Zetor și a altor mărci de echipamente utilizate în agricultură. Dragostea pentru agricultură i-a făcut pe cei doi asociați să păstreze activitatea de producție, deși activitatea principală, în prezent, este comerțul de utilaje și echipamente agricole și activitățile conexe, precum furnizarea pieselor de schimb și service-ul.
În cadrul companiei, cei doi fondatori și prieteni, și-au împărțit ariile de interes în funcție domeniului de expertiză. Ioan Drienovski, unul dintre inginerii mecanici cu o bună reputație din domeniul utilajelor agricole, la nivel național, se ocupă preponderent de partea de ”fiare”, în timp ce Gheorghe Porubszki, ca agronom, își hrănește pasiunea pentru pământ și roadele lui, în cadrul fermei vegetale. În dialogul purtat cu Agrointeligența – AGROINTEL.RO, Gheorghe Porubszki explică câteva din abordările sale la nivel de fermă, care au dus la o creștere a productivității și o ameliorare a stării generale a solului.
Clipa în care sămânța ajunge în pământ trebuie să fie fix cea predestinată
Porubszki consideră că momentul efectuării lucrărilor solului, poate face diferența între succes și eșec.
”În primul rând, orice utilaj vei avea, trebuie să găsești momentul optim sau prielnic în care poți face o lucrare cu consum minim ca rezultatul acelei lucrări să fie mulțumitor, acest lucru însemnînd mai puțini bani cheltuiți. E un nonsens să fac o scarificare când am un teren foarte ud. Știm foarte bine că scarificarea trebuie să producă acele micro-fisuri atât de necesare în sol. Dacă organul activ al scarificatorului trece foarte ușor prin sol, nu va face acele micro-fisuri. În concluzie, scarificarea se face pe un sol uscat, dar nu exagerat de uscat.
La arat, un sol prea uscat va genera cheltuieli foarte mari cu motorina și voi avea o lucrare de proastă calitate, fiindcă plugul va fugi la mare, nu voi avea o adâncime constantă și nu voi îngropa acele resturi vegetale. Invers, dacă solul este prea umed, nu voi face acele micro-fisuri și voi scoate acele curele, cum le spunem noi în agricultură, acea masă de pământ care se întoarce este umedă iar când se usucă va deveni tare ca betonul ceea ce înseamnă că va trebui să trec de trei-patru ori cu grapa cu discuri, și chiar și așa, nu voi obține un pat germinativ de bună calitate. Iarăși, când folosesc combinatorul sau gruberul, trebuie ca terenul să fie oarecum zvântat. Am văzut acum 2-3 zile oameni care au ieșit să facă lucrări afară, în câmp, pentru culturile din primă urgență, dar când m-am uitat după ceea ce fac, m-am minunat. Nu este o lucrare de calitate atunci când combinatorul lasă în urma sa bulgări cât pumnul sau mai mari, care se vor usca. Însă, având în vedere că astăzi suntem la mijlocul lui februarie, putem să anticipăm că vor mai veni zile cu îngheț și atunci am o șansă ca acel îngheț să mă ajute și să repare lucrarea de proastă calitate. Dar dacă nu vor veni, am lucrat în defavoarea mea, a calității patului germinativ, a plantelor și a banilor consumați. Bineînțeles, dacă înființarea culturii e nereușită, nici producția nu poate să fie mare, nu poți să faci producție cu o cultură slabă”.
Banii se câștigă din însumarea economiilor la cheltuielile per ha
Cofondatorul Zetor Tractor România avertizează că trebuie să se aibă grijă, pe cât posibil, la adâncimile de semănat, la tratamentele pe care fermierii le aplică și totodată, la momentul de aplicare a tratamentelor: ”Știm, foarte bine că atunci când avem căldură excesivă, nu vom efectua tratamente fitosanitare. Până să ajungă pe frunză, soluția pulverizată se usucă efectiv. În al doilea rând, stomata plantei este închisă, fiindcă planta se apără împotriva căldurii. De aceea substanța nu are cum să intre, în cantitățile recomandate, în sistemul foliar al plantei și să aibă efectul scontat. Asta înseamnă că iarăși am aruncat bani și n-am obținut nimic. Trebuie să ținem cont de aceste aspecte. Acestea sunt lucrurile esențiale, ca noi să putem face profit și, în același timp, să respectăm natura”.
Introducerea de noi specii de cultură, reprezintă o tatonare pentru viitor
În exploatația vegetală , inginerul agronom Gheorghe Porubszki experimentează mereu soluții prin care să crească reziliența fermei în fața presiunii factorilor de mediu: ”Noi, în principiu, mergem pe o rotație de 4 ani: grâu, rapiță, porumb, floarea-soarelui sau o altă cultură, de obicei fixatoare de azot, fiindcă ni se cere. Asta atunci când merg toate cum le-am prevăzut. Însă în fiecare an, eu încerc pe sole mici, culturi noi, de nișă, care ar putea merge și ar da randament economic. Am încercat cu usturoi și ceapă, având în vedere că suntem la doi pași de Ungaria, și Mako este recunoscut ca un mare producător de ceapă și usturoi. Tot din Ungaria m-am inspirat și cu macul, ungurii sunt mari producători de mac. Această cultură m-a atras deoarece merge și pe terenurile mai argiloase. Am încercat toate acestea. În mare, introducerea culturilor noi mi-a reușit, desi au mai fost și sincope, sau m-am lovit de lipsa de cunoștințe șamd, însă sunt provocări pe care le-am surmontat. Începând de acum 2 ani am început să cultiv sorg, mai ales după anul 2022, care a fost anul cu cele mai slabe producții de porumb obținute, de după ’90. Din cauza secetei și a arșiței am recoltat undeva la 150-200 kg/ha. A fost o gaură extraordinară în bugetul fermei și atunci am zis că neapărat trebuie să găsesc o altă cultură, care să poată să suporte aceste arșițe deosebite. Atunci m-am orientat înspre sorg, având în vedere că sorgul este adus din Africa, din zona Egipt-Sudan, această plantă fiind adaptată la temperaturi mari și arșiță. Într-adevăr cultura de sorg merge bine și la noi. Totodată, am reușit să-mi găsesc și o piață de desfacere pentru această producție, știind că e o specie care are o anumită nișă de cerere. La sorg mai trebuie doar să finalizez niște pași tehnologici și anume când este momentul optim de semănare, deoarece, fiind o plantă termofilă, trebuie neapărat să ai o temperatură mai mare în sol, 11-12 grade Celsius, deci trebuie semănat cândva la început de mai. Trebuie să rezolv și problema cu procurarea de hibrizi semitimpurii, pe care ni-i pot furniza partenerii noștri de inputuri, pentru a putea să recoltăm la sfârșit de septembrie, început de octombrie, ca să putem să reluăm ciclul de producție, având în vedere că la sorg este o problemă cu pierderea umidității. În timp ce speciile celelalte suferă de căldură, sorgului, dimpotrivă, îi place căldura și nu se mai coace, încât constați că stagnează la 22-23% umiditate. Rămâne blocat în acel stadiu de umiditate mare. Nu poți să îl depozitezi la această umiditate, că nu se păstrează, iar uscarea costă bani. E mai ieftin să se usuce natural, decât să-l usuci tu pe bani în uscător”.
Familiarizarea cu noile culturi e un proces în plină derulare, însă nici relația fermierului cu speciile împământenite nu e mai puțin lipsită de provocări: ”Noi am început să întârziem semănatul, mai ales la la cultura de orz și chiar și la grâu, fiindcă am avut toamna anului 2022 cu foarte multă ploaie și atunci, semănând în perioada optimă, te-ai trezit că într-o lună culturile au fost extraordinar de dezvoltate și a trebuit să aplicăm un regulator de creștere. Având în vedere că a fost și foarte cald, au apărut și dăunători, iar asta a însemnat un tratament în plus cu insecticid. În unele cazuri a trebuit și un fungicid, și toate acestea au dus la cheltuieli în plus. Noi semănăm orzul undeva la sfârșit de septembrie, început de octombrie, și chiar și așa, m-am trezit că în noiembrie a trebuit să-i fac un tratament atât cu insecticid, cât și cu fungicid. De aceea, cu toate că am făcut aproape 7t/ha, când am tras linie și am vândut producția, am fost pe minus, din cauza cheltuielilor suplimentare. Este un gust amar și îți vine să plângi când știi că ai făcut totul ca la carte, că ai consumat resurse și când a fost să se întoarcă înapoi, în loc de profit, ai făcut o pagubă de 1200-1.500 lei/ha. De aceea spun că trebuie să avem foarte mare grijă la alegerea perioadei optime de semănat. Din câte se pare, perioada optimă la culturile de toamnă, trebuie mutată mai înspre iarnă, în timp ce la porumb cu câteva zile mai spre începutul lunii aprilie. Vorbesc de zona noastră, de zona Aradului. O altă cultură care nu se comportă cum stim din cărtile de agronomie este floarea soarelui. Aceasta trebuie semănată înainte de porumb, dar am observant că e indicat, în noile condiții climatice, să se semene după porumb, fiindcă atunci atacul de Tanymecus dilaticollis e mult mai mic și poți să-l stopezi mai repede, altfel te trezești că-ți distruge cultura de floarea soarelui”.
Investițiile în orice duc la o predictibilitate a producției, sunt cruciale
Din 1990, Gheorghe Porubszki a acumulat o expertiză de peste 33 de ani în lucrul pământului și în baza acestei vaste experiențe, încearcă să facă o predicție asupra evoluției pedoclimatice în Câmpia Aradului: ”Dacă nu vom reuși să reactivăm sistemele de irigații și nu vom face investiții în această direcție, predicțiile mele sunt sumbre și ce-i mai alarmant este că trebuie să ne orientăm spre alte culturi. Dacă nu vom reuși să găsim culturi noi potrivite, iar pentru cele actuale hibrizi potriviți, 100% vom înregistra un regres al nivelului producțiilor, din cauza schimbărilor climatice. Problemele cu seceta și arșița se repetă tot mai des. E vorba de intervalul iulie-august, când efectiv foliajul plantei este ars de soare. Dacă te uiți atât la floarea soarelui, cât și la porumb și soia, plante care, conform datelor istorice acumulate în sute de ani, ar trebui să supraviețuiască în acea perioadă, foliajul plantelor este ars din cauza arșiței foarte mari. Aici cred că este problema noastră cea mai mare: arșița din lunile de iulie-august. Bineînțeles că acea arșiță n-ar fi atât de mare, dacă am mai avea și ploi, însă ploile ne ocolesc. Am avut ploi chiar și în 2022, când a fost un an extraordinar de secetos. Însă, a fost grav că au fost 118 zile consecutive în care n-a fost strop de ploaie. Mergeam pe câmp cu mașina și era ca în deșert, un nor de praf în urmă. Mie îmi place să mă duc în câmp, îmi place mirosul pământului, mai ales la desprimăvărat, când iei o mână de pământ și simți că învie, că acel miros plăcut emană viață din el. Însă când ne-a lovit acea secetă groaznică și zăream crăpățurile de o lățime de 4-5cm în pământ și vedeam că totul moare, fiindcă nu poate să trăiască nici planta și sunt stopate, ori cel puțin încetinite, inclusiv acele procese care trebuie să existe în sol, mă simțeam neputincios. Dacă noi, oamenii, ca vârf al lanțului trofic, nu vom face ceva, nu se va ajunge la un lucru bun. Agricultura nu este ceea ce zice toată lumea: că agricultorii fac bani și au utilaje scumpe, de zeci, poate chiar sute de mii de euro. Publicul larg nu știe că acele utilaje sunt cumpărate cu credite, cu gajarea terenului, a caselor și a tot ce ai și că, la data scadenței,când ai zis că vei merge la bancă și vei duce partea de dobândă și de credit inapoi, dacă tu nu ai bani, banca nu te va menaja. Asta este agricultura. Este un lucru frumos, dar dacă nu ești chibzuit și dacă Dumnezeu nu te ajută și ai toți factorii împotriva ta, e un joc periculos”.
Când va înceta jocul de poker pe care sunt condamnați să îl joace agricultorii?
Antidotul pentru acest joc de poker pe care îl joacă fermierii este, în opinia sa, unul complex. ”Când esti de unul singur agricultura este o pălărie prea mare pentru oricare dintre noi. Dacă fermierii se unesc, ca vocea lor să fie auzită și de cei care ne conduc, fiindcă de acolo vin anumite directive strategice, dacă fermierii vor înțelege să investească în sistemele de irigații care vor putea aduce o producție constantă și ,dacă vom înțelege că trebuie să producem respectând natura și să vindem împreună, agricultura românească va rezista și fermierii vor avea un viitor. Agricultura ne priveste pe toți, este trecut, prezent si viitor!”
