• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Cultura de bob de la semănat la recoltare. Tehnologie de cultivare

    Angelica Lefter -

    Cultura de bob de la semănat la recoltare. Tehnologie de cultivare. Bobul (Vicia faba) este o leguminoasă agățătoare, originară din Asia Centrală, în zilele noastre fiind cultivat pe tot globul. Denumirile populare ale bobului: boaba, baclale, cochie, fava, pasule. Este bogat în proteine și carbohidrați, conținând potasiu, celuloză, fosfor, calciu, fier, magneziu, vitamina A, B, B2, C. Poate fi consumat atât verde cât și gătit. Frunzele tinere ale plantei sunt ușor acrișoare si pot fi folosite crude în salate, piureuri sau ciorbe. La fel și păstăile foarte tinere care au un conținut mare de fier.

    Specia cultivată este Vicia fabia și este împărțită în două subspecii, paucijunga și eu-faba. Ssp. eu-faba se împarte, după însușirile morfologice, cu precădere după dimensiunea și forma boabelor, în 3 varietăti de bob: minor (MMB 400-650 g), aequina (MMB 650-800 g) și major (MMB 800 -1200 g). Semințele acestei plante sunt folosite sub diverse forme în alimentația omului, însă și în furajarea animalelor în anumite proporții, în combinație cu alte nutrețuri. Planta întreagă se mai poate utiliza ca îngrășământ verde sau ca nutreț-siloz.

    Citiți și: Lista culturilor fixatoare de azot pentru subvenția APIA

    Cultura de bob este folosită cu succes în agricultura ecologică

    Cultura de bob: importanță economică

    Cercetările întreprinse în rețeaua experimentală a ICDA Fundulea au evidențiat bobul furajer ca pe cea de a doua leguminoasă anuală care se comportă excelent pe solurile acide, argiloase, sărace în materie organică și în elemente nutritive, cu deficit termic. Această specie valorifică cu precădere solurile acide al cărui pH e apropiat de 5,5, unde temperatura medie anuală e de 6,4 – 6,8 grade Celsius, iar pe parcursul perioadei de vegetație (aprilie-august) temperaturile medii zilnice nu depășesc 14-15 grade Celsius; se comportă excelent și pe soluri cu o fertilitate medie, în zonele colinare umede, unde temperatura medie anuală este de 7-8 grade Celsius, iar pe parcursul perioadei de vegetație temperaturile medii zilnice sunt apropiate de 16-17 grade Celsius și precipitațiile medii anuale depășesc 650 mm.

    În aceste condiții ecologice bobul nu e atacat de boli și dăunători; în faza experimentală într-un ciclu de 3-4 ani, nivelele producțiilor au fost de 2,2 – 3,8 t/ha, care pot fi apreciate ca fiind foarte eficiente economic.

    Bobul, o cultură leguminoasă care fixează azotul în sol

    Bobul este o leguminoasă recunoscută pentru capacitatea sa de a ajuta împreună cu microorganismele din sol la fixarea azotului. Aceasta înseamnă că fermierii pot aplica mai puține îngrășăminte în culturile lor. Această particularitate deosebită a culturii de bob poate fi aplicată în două moduri diferite pentru a crește în mod natural și ecologic sănătatea solului. Fixarea azotului este unul dintre cele mai bune exemple de cooperare în natură. Microorganismele din sol (bacteriile și fungii) împreună cu plantele extrag azotul din aer. Ele transformă azotul într-o formă în care planta îl poate asimila și utiliza. În schimb, planta furnizează organismelor microbiene o parte din zaharurile pe care aceasta le produce.

    În primul rând, cultura de bob este folosită cu succes în agricultura ecologică strict pentru capacitatea bobului de fixare a azotului și pentru îngrășământ verde. În acest proces, nu există nici o vânzare din recolta suprafețelor cultivate cu bob. Cultura este însămânțată în mod clasic, dar este tăiată după înflorire, înainte de a se începe formarea semințelor. Masa verde astfel rezultată este lăsată deasupra solului ca mulci, sau înglobată ușor, la mică adâncime, în sol. În anul următor, cultivatorii ecologici plantează o cultură non-leguminoasă, cum ar fi grâul. Această nouă cultură beneficiază de cantitățile crescute de azot din sol.

    Deşi bobul este sensibil la secetă, în special în perioada de înflorire, fermierii pot obține recolte bogate, dacă respectă câteva reguli de bază.

    Ce conțin semințele de bob

    Bobul este o plantă legumicolă, cu valoare terapeutică, originară din bazinul mediteranean. Bobul nematurizat, care se folosește în alimentație, conține mai multă proteină decât mazărea verde și fasolea pentru păstăi.

    În bob se găsesc 32-37% substanțe proteice, 50-60 % hidrați de carbon, 2,2% grăsimi, carotină (0,22 mg ) și acid ascorbic (33mg). Boabele mature de bob se folosesc pentru supă sau fierte înăbușit.

    Semințele de bob conțin și celuloză, săruri minerale de sodiu, potasiu, fosfor, calciu, fier, magneziu, mici cantități de vitamine A, B, B2, C. Păstăile verzi conțin apă, proteine, grăsimi, substanțe extractive neazotate, celuloză, vitaminele B, B2, C și au o valoare energetică de 101 kcal la 100 g.

    Citiți și: Costel Vînătoru: Calendarul agricol nu mai poate fi respectat, nu se mai respectă anotimpurile

    Bobul se seamănă după orice cultură, cu excepţia leguminoaselor

    Cum se cultivă bobul

    Bobul cere o temperatură minimă de germinaţie de 3 – 4 grade Celsius. Rădăcina are pivotul principal bine dezvoltat şi multe ramificaţii. Nodozităţile se formează, în proporţie de peste 75%, până la adâncimea de 12 cm. Tulpina este cu patru muchii, fistuloasă, înaltă de 100 – 150 cm, slab ramificată.

    Florile sunt grupate, câte 3 – 6, în raceme. Pe o plantă se formează flori dispuse pe primele şapte etaje (peste 70%), în special pe etajele 2 – 5. Procentul de legare este cuprins între 11 – 20%, fiind dependent, în special, de condiţiile climatice din perioada legării, potrivit datelor din lucrarea ”Tehnologii de agricultură ecologică”, realizată de conf. dr. Costel Samuil, de la Facultatea de Agricultură din cadrul USAMV Iași.

    Fructele (păstăile) sunt de 5 – 10 cm lungime, devenind negre la maturitate. Din păstăile legate, doar 66 – 67% ajung la maturitate, celelalte cad după fecundare. În păstaie sunt: 3 – 5 seminţe de forme şi mărimi diferite. Din cercetările efectuate la Cluj-Napoca s-a constatat că ”bobuşorul” dă producţii mai constante decât bobul mijlociu, chiar şi în anii mai nefavorabili, datorită mai bunei fructificări a primelor şapte etaje de flori.

    Perioada de vegetaţie la bobul mijlociu este de circa 130 zile, din care 50 de zile de la semănat la apariţia florilor, apoi încă 20 zile până la formarea păstăilor şi circa 60 zile de la formarea păstăilor la maturitate. În anii mai secetoşi şi cu temperaturi mai ridicate, perioada de vegetaţie a bobului este mai scurtă.

    Bobul necesită un climat umed şi răcoros, suma de grade fiind, după unele date, de circa 1.800 grade Celsius. Din cercetările de la Cluj-Napoca reiese că, pentru ”bobuşor”, suma de grade a fost de 2.140 – 2.616 grade Celsius, iar pentru bobul mijlociu 2.196 – 2.592 grade Celsius, fiind variabilă de la an la an.

    Plantula suporta îngheţuri până la -5°C, iar pe parcursul perioadei de vegetaţie cere temperaturi moderate. La înflorire, temperatura optimă este de 15 – 20 grade Celsius. Cerinţele faţă de apă sunt ridicate, bobul fiind sensibil la secetă, în special la înflorire (cad florile).

    Coeficientul de transpiraţie este de 400 – 1100. În zonele secetoase intervine atacul mai accentuat al afidelor, ducând la scăderea simţitoare a producţiei.

    Solurile favorabile pentru bob sunt cele luto-argiloase, fertile, cu reacţie neutră sau uşor alcalină. La pH sub 6 planta şi sistemul simbiotic suferă, producţiile fiind mai mici.

    Solurile mai grele, argiloase şi mai umede sunt valorificate de bob dacă sunt structurate, iar pe solurile nisipoase se poate cultiva numai dacă apa freatică este la circa 1 m, sau într-un regim de ploi bogat.

    Zonele în care bobul întâlneşte aceste condiţii în ţara noastră sunt Podişul şi Depresiunile Transilvaniei şi subcarpaţii Moldovei.

    Soiuri de bob cultivate în România

    La noi în ţară se cultivă mai multe populaţii din var. minor (bob mic sau ”bobuşor) şi aequina (bob mijlociu), iar prin grădini bob mare. Din anul 1984 a fost omologat soiul de bob mic Cluj 84, la care puritatea biologică a fost menţinută de Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară Cluj-Napoca.

    Cultura de bob în asolament

    Bobul se seamănă după orice cultură, cu excepţia leguminoaselor. În zona de cultură de la noi se poate semăna după cereale, in pentru fibre, sfeclă sau cartofi. După bob se pot cultiva toate plantele, cu excepţia leguminoaselor.

    Cultura de bob – fertilizare

    Pentru fiecare chintal de seminţe, plus paiele ce revin, bobul consumă: 6 kg N, 1,5 kg P2O5, 4,4 kg K2O, 2,1 kg CaO etc. Ţinând cont de zona de cultură şi perioada de vegetaţie mai lungă, bobul reacţionează bine şi la aplicarea gunoiului de grajd. Gunoiul se aplică în doze moderate (15 – 20 tone/ha), pe soluri foarte sărace, podzolite. Obişnuit, gunoiul de grajd se aplică numai plantei premergătoare, bobul valorificând efectul îngrăşământului organic în anul al doilea de la aplicare.

    Lucrările solului sunt aceleaşi ca şi cele pentru mazăre şi alte plante semănate în prima urgenţă.

    Cultura de bob – semănat

    Pentru semănat, puritatea seminţelor de bob trebuie sa fie peste 97%, iar germinaţia peste 85%. Este indicat să se facă tratamentul seminţelor cu Nitragin.

    Perioada de semănat este în prima urgenţă, când solul are 4 – 5 grade Celsius. Astfel, pentru germinaţie se foloseşte mai bine umiditatea din zăpezi; plantele scapă de atacul afidelor şi ajung la maturitate mai devreme. Densitatea la semănat este de 40 – 60 plante pe m2. Distanţa dintre rânduri influenţează mai puţin producţia, putându-se semăna în rânduri apropiate (15 cm) în soluri neîmburuienate sau dacă se erbicidează, iar pe terenuri relativ îmburuienate se vor adopta rânduri simple la 50 – 60 cm sau benzi la 60/15 cm, pentru a se putea prăşi. Mai răspândit este semănatul în rânduri simple la 50 – 60 cm (uneori 70 cm), pentru a se putea prăşi.

    Adâncimea de semănat este de 6 – 8 cm, în funcţie de textura şi umiditatea solului. Cantitatea de sămânţă este de 180 – 220 kg/ha la bobuşor şi 250 – 300 kg/ha, sau mai mult, la bobul mare.

    Lucrările de îngrijire constau în distrugerea crustei înainte şi după răsărire, combaterea buruienilor şi a dăunătorilor. După ce plantele au 10 cm se fac 2 – 3 praşile mecanice completate cu praşile manuale.

    Cultura de bob: recoltare și producție la hectar

    Maturizarea bobului fiind eşalonată, uneori în peste 20 de zile, recoltarea se face în două faze: când 2/3 din păstăi sunt mature (s-au înnegrit), se taie plantele cu coase sau cu secerători, iar după 2 – 4 zile (după uscare) se treieră. Recoltatul se poate face şi direct cu combina, când 90% din seminţe au ajuns la maturitate. La combină se fac adaptările necesare recoltării bobului.

    La noi în ţară, producţiile sunt variabile, în funcţie de condiţiile de cultură: în zonele favorabile se obţin producţii de peste 2.000 kg/ha. Raportul seminţe-paie este de 1:1,5. Semințele se păstrează la 14% umiditate.

    Dr. ing. Liviu Munteanu, DAJ Caraș Severin

    Te-ar mai putea interesa

    S-a aprobat subvenția de 2.000 lei/animal/an. Cererile se depun până pe 30 iunie Documentul obligatoriu pentru subvențiile APIA din acest an APIA confirmă plata ANT bovine anunțată de AGROINTEL.RO: 24,51 euro/tonă și 75,50 euro/animal

    Ultimele știri

    Hibridul de porumb Olt, potrivit pentru toate regiunile României AgroChatGPT – oportunitate pentru Universități și Companii din agricultură de a inova și a colabora Modelul TRANSAVIA „de la Bob la Furculiță și Înapoi” – premiat pentru Inovație în Sustenabilitate