Satul cu cea mai gustoasă brânză. Oile pasc iarbă pe soluri sărăturate și bogate în minerale
Oana Timar -
Cea mai bună brânză este considerată de mulți cea Gulianca, județul Brăila. Foarte căutată, această brânză se obține din lapte de oaie, al cărui secret constă în gustul unic dat de iarba care creşte pe solul sărăturat și bogat în săruri minerale.
Gustul aparte al brânzei brilene este dat de iarba care crește pe solul sărăturat din zona Salcia Tudor-Gulianca, localități situate la 70 de kilometri de municipiul Brăila. Cristinel Sima, unul dintre crescătorii de oi din zonă are 700 de capete de animale și confirmă faptul că brânza de Gulianca este specială datorită calității ierburilor și a solului sărăturat.
„Ne-a binecuvântat Dumnezeu cu un sol sărăturat. Datorită acestuia, iarba are un gust aparte și savuros, care face ca brânza să fie cea mai bună. Este o brânză naturală și sănătoasă, doar cu lapte produs de oile noastre, hrănite cu cea mai bună iarbă din țară”, a declarat fermierul pentru publicația Adevărul.
În zona Gulianca există 23.000 hectare de pășune, iar crescătorii au în jur de 24.000 de ovine.
Brânza de Gulianca – brand local și național. Poate, în curând, și european
Brânza de Gulianca este nu doar un produs local apreciat, ci și un brand care a fost înregistrat la OSIM de Primăria Salcia-Tudor. Anual, autoritățile locale organizează un festival al brânzei de Gulianca chiar pe islazul de la intrarea în sat.
In urmă cu aproape opt ani, autoritățile din Gulianca au început procedura pentru recunoașterea brânzei de Gulianca la nivel european. Problema a venit din procedura de urmat care presupune ca producătorii să fie organizați intr-o asociație, ceea ce nu s-a putut face.
”Problema este că nu toţi crescătorii de oi din zona noastră înţeleg beneficiile pe care ni le-ar aduce această acreditare. Tot încercăm de ceva vreme să facem o cooperativă, ca să putem deschide o fabrică de procesare a laptelui, că fără o astfel de fabrică nu avem cum să primim certificarea. Până acum nu am reuşit, tocmai din cauza unor astfel de atitudini tipic româneşti, de genul «de ce să intru eu în asociaţie cu tine, ca să câştigi tu de pe urma mea». Până la urmă, o să-i lăsăm deoparte pe aceştia cu atitudine negativă, şi o să ne unim cei care vrem cu adevărat să facem treabă”, spune la acea vreme primarul localității, crescător de animale la rândul său.
