• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • SECETA – poate cel mai dureros subiect de câțiva ani încoace!

    agrointeligenta.ro -

    Sunt inginer agronom și mă afectează profund când văd ce se întâmplă în agricultură! Am mai trecut o iarnă cu precipitații extrem de mici și temperaturi record pentru lunile de iarnă. Ascultăm meteo zilnic și ne uităm pe cer parcă suntem în Moromeții ”poate plouă și scap, nu mai tai salcâmul”.

    Administrația Națională de Meteorologie (ANM) anunță secetă pedologică din lunile martie, aprilie care au început cu temperaturi de luna iunie, campania de semănat e în toi și nu vedem tractoarele de praf pe câmp ca în toiul verii. Pentru ca tabloul să fie unul complet, pe fondul unor ani anteriori deja complicați, mulți fermieri nu au aplicat îngrășăminte, nu fac tratamentele fitosanitare necesare, tot ce fac în situația actuală este să taie din costuri așteptând să crească prețul la cereale.

    Situația este abordată prin așteptări nerealiste sau neîncredere în cei care ar putea veni în sprijin: se cere ajutorul autorităților, sunt așteptate miracole de la furnizori, sunt privite cu neîncredere asigurările.

    Din nefericire pare că este împământenit un stil de a nu acționa preventiv, de a spera că poate anul acesta o fi mai bine, de a aștepta miracole din afara noastră, de a evita schimbarea, pe principiul conform căruia confortul știut de noi e mai sigur decât necunoscutul.

    Cultură de grâu la mijlocul lunii aprilie (foto: Facebook.com/Ion Olteanu Constantin)

    Ce soluții putem adopta pentru a trece cu bine prin secetă? Eu ca fermier, ce aș putea face?

    • Analizez cu obiectivitate fiecare cost versus impact în producție, nu tai cele mai mari cheltuieli doar că să fac economie (îngrășămintele și produsele fitosanitare);
    • Nu semăn hibrizi cu potențial de producție de 15 tone/ha când știu că pot să îi “hrănesc” doar pentru 5 tone și apa la mila lui Dumnezeu;
    • Corelez investiția cu inputurile pentru a rămâne eficient/mai bine fac 5 tone și profit, decât 8 tone și pierdere…
    • Investesc în irigații, dar investiția sub control și o adaptez la posibilitatea reală de conectare la o sursă de apă;
    • Schimb tehnologia de cultivare pentru a reține apa în sol, dar sunt realist că se văd efectele pozitive în 2-3 ani.

    Dar cum toate soluțiile au impact parțial și pot fi aplicate cu impact în viitor, ce pot face pentru a gestiona impactul imediat al secetei?

    Răspunsul este dat exact de asigurările care acoperă exact riscurile pe care evoluțiile climatice le generează. Care sunt principalele riscuri și care este nivelul pierderii pe care o pot suferi agricultorii?

    M-aș referi aici la secetă și la grindină, furtuni și inundații. După perioade lungi de timp fară precipitații și cu temperaturi crescute, riscul de grindină și furtuni a crescut foarte mult, așa că necesitatea unor soluțiilor de asigurare este foarte mare.

    Pentru a acoperi o parte din aceste riscuri exista asigurările tradiționale de culturi:

    • acoperă riscurile frecvente: grindină, furtună și ploaie torențială, îngheț, foc, reînsămânțarea culturii;
    • doar pentru cultura de porumb există produs de secetă cu evaluare în teren începând de anul acesta;
    • sunt subventionabile – intră în submăsura 17.1 – susținute de stat până la 70%;
    • se face evaluare în teren.

    Exemplu de Asigurare traditională/investiție versus beneficiu la cultura de grâu

    SECETA afectează peste 50% din suprafață agricola a României iar pierderile sunt semnificative, pe areale din ce în ce mai mari pot ajunge și la 100%. Soluțiile de acoperire a secetei sunt mult mai limitate, că produse parametrice atașate unei polițe de asigurări tradiționale sau de sine stătătoare.

    Asigurările parametrice

    • pot acoperi lipsa de randament (producție) din orice cauza sau acoperă lipsa precipitații și temperaturi crescute
    • nu sunt subventionabile, nu înlocuiesc asigurarea tradițională, ci o completează
    • nu se face evaluare în teren
    • datele sunt satelitare sau de la INS, calcule matematice, obiective, se pot vedea cum ar fi funcționat în anii anteriori
    • sunt produse customizabile, flexible, intuitive

    Ca și exemplu, se poate opta pentru acoperirea unui procent din producția estimata (între 20 și 40%), pentru situația în care producția este mai mica decât media anilor anteriori sau în care nivelul de precipitații sau de temperaturi depășește un anumit nivel

    Scenariul ales se poate compara cu ce s-a întâmplat în anii anteriori pentru a înțelege daca nivelul despăgubirii ar fi satisfăcător raportat la pierderea suferita sau la prima plătită. În momentul în care datele raportate confirma că s-a produs scenariul estimat, se plătește imediat despăgubirea!

    Așadar, avem soluții pentru minimizarea piederilor din cauza riscului climatic. Cele două tipuri de asigurări se pot contracta împreună, nu reprezintă dublă asigurare, se completează și asigură o siguranță pentru stabilitatea financiara a fermei.

    De ce să fac asigurare Agricolă?

    Fac asigurare Agricolă, ca și soluție pentru minimizarea pierderilor:

    • Asigurarea Agricolă nu este soluția perfectă, dar te susține să să nu dai faliment, te susține în anii grei, ca să continui activitatea

    Pentru a optimiza impactul asigurării, ce trebuie să clarifici cu furnizorul tău de asigurare, de la semnarea poliței?

    • Care sunt riscurile acoperite pe cultură;
    • Care este suma asigurata/ha și care este prima de asigurare/ha;
    • Care este franșiză în procente (asta înseamnă riscul asumat de fermier);
    • Cum se procedează în caz de daună;
    • Cum se face evaluarea daunei și cine o face;
    • Ce fac dacă mă consider nedreptățit la evaluare;
    • Cum se calculează despăgubirea, care este procentul  sau suma despăgubită în caz de daună;
    • În cât timp se plătește despăgubirea;
    • Important: furnizorul tău de asigurări, îți înțelege activitatea, îți poate răspunde la cele de mai sus?

    Ca și o concluzie, este esențial să se combine propria acțiune și sprijinul primit de la autorități

    Exemplul anilor anteriori a confirmat că intervenția autorităților nu poate oferi decât soluții/despăgubiri parțiale, care nici nu pot fi predictibile în lipsa unui cadru clar. Doar un mix de soluții și adoptarea lor din timp poate face diferență dintre un eșec și supraviețuire atunci când natura ne provoacă!

    Ca un apel personal, de la agricultor la agricultor, stă în puterea noastră să aducem soluții și să ne adaptam la SECETA, care a devenit pentru noi, noua normalitate.

    Cu sinceritate și respect, pentru agricultori și agricultura,
    Cerasela Tudor/Senior Consultant Agribusiness

    Email: cerasela.tudor@aon.ro


    Te-ar mai putea interesa

    Câte kg are un metru cub de lemne în funcție de tipul lemnului Legea arendei – adoptată de Parlament! Contracte pe minim 7 ani, cu valabilitate și după decesul arendatorului Licitație uriașă în Germania. Fermierii români au cumpărat 100 de utilaje agricole

    Ultimele știri

    Ministrul Barbu – cel mai mare regret după primul mandat. ”Aștept o analiză de la Consiliul Concurenței” Florin Barbu vrea să crească subvenția APIA la hectar Subvenții APIA 2025. Data la care se reiau plățile către fermieri după Anul Nou