Agnes Jansen, olandeza care produce legume bio la Sărata: Mă pensionez și caut pe cineva să continue ferma
Daniel Befu -Agnes Jansen este o figură cunoscută sibienilor. Olandeza stabilită de ani buni în acest județ, în satul Sărata – comuna Porumbacu de Jos, produce legume bio pe care le vinde printr-un sistem de abonamente. De anul acesta, cea care a fondat microferma Albăstrea este în căutarea unei sau unor persoane care să îi ducă munca mai departe după ce Agnes Jansen se va pensiona.
Povestea lui Agnes Jansen a prezentat-o pentru prima dată în Agrointeligența – AGROINTEL.RO în 2015. La aproape 10 ani distanță, am regăsit-o pe Agnes la ferma ei din Sărata, făcând planurile pentru o nouă serie de culturi.
Agnes Jansen a venit pentru prima dată în România în 2000, iar din 2010 a început să facă agricultură bio în județul Sibiu unde a fondat o microfermă bio unde cultivă în special legume în solar si în câmp deschis.
”În anul 2000 am vizitat România pentru prima oară ca turist într-un grup de hiking între sate din județul Mureș, scopul era plimbarea și să avem întâlniri cu muzicanți de etnie romă în județul Mureș, în niște sate foarte renumite pentru muzica lor. Am văzut România, am descoperit o țară foarte primitoare, cu oameni fantastici și am avut o mare dorință de a avea o fermă proprie pe care nu am moștenit-o în Olanda. Olanda este o țară foarte mică, bunicii mei aveau o fermă cu zece vaci, dar aveau și nouă copii, iar mama mea fiind cea mai tânără n-a moștenit ferma”, vorbește Agnes Jansen despre ferma bunicilor săi olandezi.
45 de feluri de legume, toate cultivate fără chimicale
In prezent, Agnes spune că se ocupă de agricultură la scară mică, dar reușește să trăiască din această muncă și ea, și soțul ei. In total, exploatația se întinde pe două hectare, dintre care 30 de ari sunt legume în câmp și vreo trei ari solarii.
”Avem și niște animale, avem câteva oi, rațe, găini. Pentru mine, o fermă, mai ales bio, nu există fără animale. Nu-mi pot imagina o fermă fără animale. De ce cultivăm bio? Pentru că e ceva natural, pentru mine nu există altceva. Cultivăm legume în jur de 45 de soiuri, numai de salată avem opt feluri, de roșii zece. Cam așa și în total 45 toată gama, pentru că facem coșuri cu legume din aprilie până în noiembrie, să aibă familiile un pachet total și să nu mai fie nevoie să cumpere legume de sezon de la magazin”, spune fermiera care se străduiește să aibă o producție cât mai variată pentru abonații legumelor sale.
Intr-o zonă cu o climă mai rece, Agnes Jansen reușește să producă legume aplicând regulile din permacultură. Cu lucrări minime ale solului, tratând plantele numai cu rețele naturiste, olandeza reușește să obțină în fiecare an o producție mulțumitoare.
”Suntem aici la poalele Munților Nenegoiu și e un pic diferit față de alte zone, pentru că avem o iarnă un pic mai lungă, temperaturi scăzute, dar avantajul este ca aici plouă destul. Noi facem un fel de permacultură, în sensul că încercăm să avem tot timpul solul acoperit cu vegetație; începem din octombrie cu usturoi, apoi venim cu ceapă, spanac, salată și tot anul până în decembrie avem ceva de mâncat”, spune fondatoarea Microfermei Albăstrea.
O mare problemă este reprezentată de dăunători pe care fermiera îi combate mai ales prin rotația culturilor.
Legumele sunt vândute prin abonamente
Valorificarea producției se face prin sistemul ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești. Ferma lui Agnes Jansen are aproape 30 de familii care au abonamente și care primesc coșurile cu legume. ”Este un grup de consumatori, familii din orașul Sibiu. Este o agricultură susținută de comunitate, dar de fapt ne susținem reciproc. La începutul sezonului facem un plan cu ce cultivăm, ce nu mai vrem să punem, dacă vrem mai multe roșii, mai puțină salată sau invers și facem un plan, un buget. Aici la buget includem și salariul nostru, dar și tot ce se consumă: semințe, gunoi, ambalaje, toate cheltuielile”, explică fermiera într-un reportaj realizat pentru emisiunea Agrostrategia de pe TVR 1, o coproducție Agrointeligența – AGROINTEL.RO și TVR.
Având o fermă mică, Agnes își limitează numărul de abonamente pentru legume. Sistemul acesta de valorificare funcționează pentru că oamenii au încredere în produsele fermei și, la rândul ei, producătoarea se bazează pe o contribuție financiară constantă. ”Ca fermier, cu modelul ASAT ai un venit garantat prin contracte cu membrii. Toți membrii semnează contract și este foarte transparent cât este salariul meu, pentru ei este foarte bine că au o gamă excelentă de produse de calitate bio, cu gust. Membrii noștri consumatori nu sunt clienți, nu am clienți, nu vindem produse. Suntem într-un parteneriat cu transparență 100%, cu un buget transparent”, explică Agnes.
Diferența dintre vânzarea pe bază de aboament și cea din piață este că întreaga recoltă este valorificată, nimic nu se pierde. In plus, dacă este un an mai slab, și conținutul coșului este diferit și abonații înțeleg că au apărut probleme din cauza secetei, a unei boli sau a unor dăunători.
Agnes Jansen se pregătește de pensionare
Agnes Jansen a împlinit vârsta pensionării și este în căutarea unei persoane care să ducă ferma mai departe. Exploatația bio de la Sărata înseamnă nu doar multă muncă, dar și pasiune, așa că fermiera îsi dorește ca persoana care îi va prelua sarcinile să înțeleagă acest mod inedit de a face agricultură în slujba familiilor care își doresc sa cumpere legume sănătoase.
”Avem acum în anul 2024, avem 26 de familii. Am putea să avem și 50, dar avem o limită, nu putem face mai mult pentru că suntem limitați de suprafață, de gradul de muncă. Acum un an am intrat în vârsta de pensie olandeză, 67 de ani, și am vrut să mă pensionez și să găsesc o persoană, un grup, niște prieteni, o familie care să vrea să continue cu ferma. Până acum nu am găsit, dar sunt decisă să mă retrag când găsesc persoana sau persoanele potrivite, care înțeleg cum se cultivă la noi legumele, ce înseamnă să gestioneze o fermă cu 45 de legume. In România se face foarte multă reclamă sau suntem direcționați să avem o fermă mare, cu succes, dar viitorul României sau al planetei stă în microferme, 70% din hrana pe care o consumăm nu vine din ferme mari, vine din microfermă. Ne trebuie mai mulți fermieri mici, trebuie să știm că dintr-o microfermă de 3.000 de metri pătrați, cu niște solarii foarte simple, poți să ai un trai decent”, încheie Agnes Jansen.
Agnes Jansen – olandeza care produce legume bio în sistem de permacultură