Fermierii români i-au transmis comisarului Wojciechowski un manifest. Măsuri de urgență cerute de AAC
Oana Timar -
Fermierii români i-au pregătit comisarului european pentru agricultură și dezvoltare rurală Janusz Wojciechowski un manifest. Sub forma unei scrisori care a fost transmisă și către guvernanții români și conducerea Comisiei Europene, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, formată din cele patru mari organizații – Federația Națională PRO AGRO, LAPAR, UNCSV și AFF, îi prezintă oficialului venit de la Bruxelles problemele ce trebuie soluționate rapid pentru protejarea fermierilor români și a agriculturii naționale.
Comisarul european Janusz Wojciechowski se află astăzi și mâine în România, urmând să aibă și o ântâlnire cu reprezentanții sectorului agricol. În întâmpinarea discuțiilor programate să aibă loc în această după-amiază, organizațiile care formează Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) i-au tramis oficialului de la Bruxelles o scrisoare în care se solicită o serie de măsuri urgente:
”Stimate Domnule Comisar,
Cu ocazia vizitei oficiale pe care o veți avea în România pe 13-14 Mai 2024, în vederea întâlnirii cu reprezentanții mediului asociativ din România, Alianța pentru Agricultură și Cooperare, membră a COPA-COGECA, dorește să vă semnaleze o serie de subiecte importante pentru agricultura românească, respectiv o serie de probleme pentru care trebuie adoptate urgent și implementate rapid cele mai potrivite soluții pentru fermieri, care să țină cont de realitățile din teren.
POLITICA AGRICOLĂ COMUNĂ
Politica Agricolă Comună este definită ca un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și cetățenii săi, care pune în centru zonele rurale, fermierii și fermele agricole, activitățile agricole care asigură materia primă și produsele necesare asigurării siguranței alimentare la nivelul UE și nu numai.
În aceste condiții, suntem de părere că este extrem de important să fie reanalizate acele prevederi care nu (mai) corespund realităților din ferme, schimbărilor climatice, specificului agricol al fiecărui stat membru și adoptarea unor flexibilități în ceea ce privește obligațiile de mediu și climă impuse de noua Politică Agricolă Comună.
În mod special, considerăm că trebuie găsit un compromis între politica de mediu și agricultură.
Fermierii din toată Uniunea Europeană au nevoie de simplificarea PAC și condiționalitățile pliate pe specificitățile fiecărei țări.
De asemenea, pentru Politica Agricolă Comună post 2027 este nevoie de un buget substanțial mărit față de actuala programare, de 1% din PIB-ul Uniunii Europene, iar pentru Ucraina ar trebui să se constituie un fond separat și complementar bugetului alocat agriculturii UE. Solicităm mărirea bugetului pentru agricultură pentru ca fermierii să poată implementa constrângerile care li se impun prin măsurile legislative foarte exigente, care au ca rezultat creșterea substanțială a costurilor de producție și impactul asupra prețurilor către consumatorii finali prin tranzitarea și importul produselor agricole din țările terțe sau în curs de aderare către statele membre UE.
ECOSCHEME ȘI CONDIȚIONALITĂȚI
Solicităm revizuirea prevederilor pentru GAEC 6, 7 și 8 începând cu anul 2024 până în 2027 (actualulcadru financiar UE) care să țină cont de realitățile din teren și condițiile specifice fiecărei țări dinUniunea Europeană.
În fiecare an facem demersuri pentru a obține derogări de la prevederile în vigoare, în condițiile în care poate ar fi mai eficient să revizuim și să modificăm aceste prevederi, pentru a se potrivi mai bine agriculturii din fiecare stat membru UE.
Vă punem la dispoziție atașat acestei scrisori documentul de poziție trimis în atenția dvs. pe 23 noiembrie 2023, care prezintă argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind adoptarea derogărilor pentru PAC în anul 2024.
NEONICOTINOIDE
Solicităm modificarea Regulamentelor europene 783, 784 și 785/ 2018, care să fie completate cu excepția de utilizare a neonicotinoidelor la tratamentul sămânță pentru sămânța folosită la înființarea culturilor în regiunile în care de la natură înregistrăm depășiri ale Pragului Economic de Dăunare (PED)
ale dăunătorilor de sol. Excepția poate fi limitată la o perioadă de 10 ani, după modelul glifosat, timp în care industria poate găsi un înlocuitor.
Este important pentru fermierii din România să poată folosi în continuare cele 3 substanțe neonicotinoide (imidacloprid, clotianidin și tiametoxam) care nu au încă înlocuitori cu aceeași eficacitate și eficiență economică.
Studiile și cercetările realizate în ultimii ani în România de către instituțiile de cercetare abilitate demonstrează că:
● România se află într-o situație unică din cauza nivelului extrem de ridicat de proliferare a dăunătorilor din anumite regiuni ale țării, peste Pragul Economic de Dăunare (PED), care necesită aplicarea substanțelor de tip neonicotinoid, care reprezintă singura metodă eficientă de prevenire și tratament împotriva acestor dăunători.
● Utilizate responsabil, conform recomandărilor producătorilor, nu există un impact negativ asupra sănătății oamenilor, animalelor sau biodiversității din sol având în vedere că neonicotinoidele se aplică semințelor și nu plantelor în creștere, sunt absorbite și metabolizate / consumate de plante până la momentul recoltării.
Aceste cercetări efectuate în România se alătură studiilor realizate de EFSA în 2015 și 2018 la cererea Comisiei Europene, cu privire la efectele toxice ale neonicotinoidelor asupra albinelor.
Deciziile UE de interzicere a folosirii neonicotinoidelor în culturi au fost adoptate în baza principiului precauției și nu pentru că studiile ar fi demonstrat un impact negativ real, major asupra oamenilor, animalelor, insectelor și mediului înconjurător.
Reamintim că neonicotinoidele sunt folosite în cultura mare, în legumicultură și pomicultură pentru a controla un spectru foarte mare de dăunători, precum și în domeniul veterinar.
Vă punem la dispoziție atașat acestei scrisori documentul de poziție detaliat transmis autorităților din România privind aplicarea neonicotinoidelor în România, cercetările derulate în ultimii ani, rezultatele acestor studii și argumentele Alianței pentru Agricultură și Cooperare privind acordarea derogării în cazul României pe o perioadă de 10 ani pentru aplicarea acestor substanțe la tratamentul semințelor pentru culturile de porumb, floarea soarelui și rapiță.
Ca abordare generală, considerăm că fermierii au nevoie de furnizarea de soluții alternative eficiente înainte de interzicerea substanțelor autorizate care asigură controlul bolilor și dăunătorilor, fără a afecta economia și prețurile agricole. Ecosistemele agricole au nevoie de protecție fito-sanitară, iar
pesticidele au același rol ca și medicamentele la oameni.
UCRAINA
Readucem în atenția autorităților europene și naționale măsurile care considerăm că trebuie adoptate în regim de urgență pentru a combate și preveni falimentul a cca 1 milion (35%) de exploatații agricole din România dacă prețurile la produsele agricole vor rămâne la nivelul scăzut actual, ținând cont de
prețurile mari la inputuri, constrângerile legislative impuse de la nivel european și avalanșei de produse agricole din Ucraina direct sau Moldova, care au intrat oficial și neoficial în țara noastră și care au creat condiții concurențiale neloiale producătorilor și produselor autohtone. Efortul este în
prezent distribuit inechitabil printre cetățenii UE, cu sectorul agricol suportând o povară disproporționată și nesustenabilă.
Realitatea este că piețele agricole ale UE sunt puternic afectate de liberalizarea comerțului cu Ucraina. Susținem în continuare să existe sprijin pentru Ucraina doar dacă se iau toate măsurile care se impun pentru a proteja și nu distruge fermele românești, europene și pentru a respecta condițiile de
reciprocitate existente în piața unică.
Pe fondul protestelor fermierilor din întreaga Uniune Europeană și nemulțumirea generală din comunitatea agricolă, ne exprimăm temerea că dacă soluțiile adoptate nu vor fi suficient de eficiente pentru a ajuta fermierii afectați, nemulțumirea va continua să crească, iar susținerea pentru Ucraina va scădea în general. Acest lucru ar trebui evitat cu orice preț, mai ales în preajma alegerilor europene.
Măsuri solicitate în regim de urgență:
1. Completarea listei produselor sensibile din acordul de liber schimb cu Ucraina cu Grâu, Orz, Porumb, Floarea Soarelui, Rapiță și produse derivate din acestea, cu intrare în vigoare începând cu 01 iunie 2024.
2. Introducerea unor praguri de import pentru orice marfă agricolă supusă liberalizării comerciale, bazate pe media anuală sau trimestrială pentru anii 2021 și 2022, cu o perioadă de activare mai scurtă de 10 zile (în loc de 21 de zile). Suntem ferm convinși că raportarea acestor praguri la anii 2021, 2022 și 2023 nu va furniza suficientă ușurare, deoarece impactul importurilor din ultimii doi ani a depășit deja toate așteptările și a cauzat multe probleme fermierilor noștri.
3. Acceptarea și susținerea aderării Ucrainei la Uniunea Europeană doar după ce își va îndeplini obligațiile pe toate capitolele, sectoarele și va respecta condițiilor impuse pentru statele membre UE, la nivelul producției agricole și condiții de reciprocitate pentru produsele importate.
4. Respectarea legilor și legislației în vigoare pentru produsele agricole care intră în România ca tranzit /import din Ucraina sau Moldova, respectarea tonajului maxim permis în România și punerea de sigilii electronice pe toate produsele agricole non-UE. S-a constatat că sunt vămi, începând cu cea de la Siret, Oancea, în care nu se cântăreau deloc cantitățile intrate în ultimii 2 ani de zile, ele neexistând practic în evidențele oficiale și ducând, astfel, către o statistică denaturată prezentată oficial.
5. Montarea de cântare mobile în punctele vamale unde nu funcționează cântarele, suplimentarea comenzii de sigilii electronice urmărite prin GPS, corelată cu numărul de mijloace de transport(autoutilitare, camioane, vagoane, etc), aplicarea corectă a acestora și urmărirea în timp real pentru a ne asigura că se respectă legislația și nu se mai continuă cu acest tratament preferențial care creează prejudicii majore economice României, care nu au fost și nu vor putea fi acoperite sau compensate niciodată pe deplin, care distrug și duc către insolvență a unei părți importante a producătorilor agricoli din România, forțând preluarea fermelor de către creditori și fondurile de investiții străine.
6. Asigurarea transparenței informațiilor privind toate cantitățile de produse agricole intrate în România prin tranzit și import, pe fiecare punct vamal și port, care specifică cine este vânzătorul, importatorul, transportatorul, numărul avizului de însoțire a mărfii, numărul avizului pentru cântar și analize, traseul mărfii, dacă sunt mai multe puncte de descărcare și perioada estimată de ajungere la destinația finală prin publicarea zilnică pentru ziua anterioară
pe site-ul Autorității Vamale Române, pentru ca orice parte interesată să aibă acces neîngrădit.
7. Investiții în refacerea integrală a infrastructurii feroviare din România. Căile ferate române asigură o parte din tranzitul cerealelor din Ucraina pe teritoriul țării noastre. Starea acestora este una precară, iar suprasarcina determinată de intensificarea transportului cerealelor ucrainene nu face decât să accentueze problemele curente și să accelereze degradarea infrastructurii existente dacă nu se vor realiza urgent investiții de reabilitare a rețelei feroviare.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare își exprimă deschiderea pentru continuarea dialogului pe temele semnalate, pentru consultări în vederea identificării unor măsuri imediate, viabile pentru sprijinirea fermierilor și asigurarea rezilienței sectorului agricol din România și din Uniunea Europeană pe termen mediu-lung”.
Adresa către comisarul european a fost transmisă pentru informare și către:
- Comisia Europeană – Președinte Ursula Von Der Leyen și Vicepreședinte Valdis Dombrovskis
- Președinția României – Președinte Klaus Iohannis
- Guvernul României – Premier Marcel Ciolacu
- Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale – Ministru Florin-Ionuț Barbu
- Ministerul Afacerilor Externe – Ministru Luminița-Teodora Odobescu
- Ministerul Pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat – Ministru Ștefan-Radu Oprea
- Reprezentanța Comisiei Europene în România – Șefă a Secției Politice Mara Roman
- Reprezentanța Permanentă a României pe lângă U.E. Secția: Agricultură, Păduri Și Pescuit – Ministru Plenipotențiar Achim Irimescu
- Autoritatea Vamală Română – Președinte Marcel Simion Mutescu.
