Cătina albă rămâne una dintre cele mai profitabile culturi agricole: Un bucovinean a investit 1.000 de euro și acum câștigă anual de zece ori mai mult
Gabriela Gimbășanu -Pe o piață tot mai aglomerată a culturilor agricole de nișă, cătina albă continuă să dețină un loc fruntaș în privința profitului obținut la hectarul de plantație. Dacă unii cultivatori vorbesc de profituri garantate de 10.000 de euro/ha pentru cultura intensivă, povestea unui economist din nordul Moldovei ne confirmă că se pot obține bani frumoși investind bani puțini într-o plantație de cătină albă, procesând și comercializând apoi pe cont propriu toată recolta.
Afacerea cu cătină albă pornită de Mihai Manoilă este localizată în nordul Moldovei, pe dealurile din zona Comunei Brăești, Botoșani, iar producătorul este mândru că a reușit să creeze una devărat brand local pornind de la această cultură de nișă.
Pentru familia Manoilă, aventura cu cătina a început acum 10 ani, dintr-o pură întâmplare. “Mergând la piață, am găsit pentru prima dată cătină la un bătrânel. L-am întrebat ce este și de unde o aduce. Mi-a spus că vine cu ea din zona de munte a Bucovinei. M-a uimit spunându-mi că are 80 de ani, deși eu nu îi dădeam mai mult de 60. Acesta a fost motivul pentru care m-am hotărât să cumpăr de la el și să încerc acest fruct. După aceea am luat decizia de a merge în Bucovina pentru a vedea unde și în ce condiții crește această plantă”, a povestit pentru Agrointeligența Mihai Manoilă (foto), despre cum a luat naștere afacerea Moldofruct Bucovina.
Odată ajuns în Bucovina, cultivatorul a descoperit că nu are nevoie de mult teren pentru a înființa o plantație de cătină albă. “Având pământ la țară, aproximativ un hectar și jumătate, m-am gândit că ar fi bine să încep să îmi cultiv eu propria cătină”, mărturisește economistul.
Citiți și: O afacere rentabilă: un clujean face profit de 500.000 de euro din cătina albă
Materialul săditor nu l-a cumpărat, ci și l-a produs singur, selecționând cătină din cultura spontană a moldovei. ”Procesul de selecție a durat 3-4 ani. Am ales puieții masculi de cei femelă, după care am facut materialul din 9 puieți femelă și un mascul. Astfel, în anul 2010 am reușit să plantez 70 de ari cu 1.100 de plante. Când m-am apucat, nu știam nimic despre agricultură, așa că am încătat totul singur, de la zero”, ne-a spus bucovineanul despre modul în care a reușit singur să își facă materialul săditor. Cultivatorul a subliniat faptul că întregul proces presupune o informare temeinică, dar că nu trebuie să fi neapărat horticultor pentru a face asta.
Soiuri de cătină
La noi în țară se găsesc două feluri de cătină: cea albă care este de culoare galben-portocalie și cătina roșie de culoare roșu închis. “Calitățile nutritive și conținutul în vitamine și substanțe active este același. Cea albă este mai răspândită la noi, fiind mai rezistentă. Nu are dăunători și nu este pretențioasă nici la tehnologie. Cătina roșie nu se cultivă se găsește doar în flora spontană” a declarat pentru Agrointeligența cultivatorul.
Lucrări tehnologice minime
Cultura de cătină albă nu este deloc pretențioasă și nu necesită mult timp pentru întreținere. Din punct de vedere vegetativ cătina nu are vulnerabilități. Cultură se pretează la orice tip de teren, este utilizată în zonele de deal și munte pentru a fixat terenul. Poate fi cultivată și în zone de umezeală excesivă dar și în zone predispuse la secetă.
“Lucrările tehnologice sunt puține și constau în câteva tăieri efectuate manual. Pentru a înființa cultura și până la intrarea pe rod am cheltuit în jur de 1.000 euro”, apreciază Manoilă. El recunoaște că face un efort fizic intens în perioada de cules, care, având în vedere suprafața mică, se efectuează manual, în familie. ”Dacă procesul de culegere al fructelor se face prin tăiere, cătina nu poate fi adunată în totalitate, se strânge jumătate de recoltă într-un an, lăsând cealaltă jumătate pentru anul următor. La suprafața pe care o am eu strâng în jur de 2.000-2.500 kilograme”, ne-a precizat economistul despre tehnologia de recoltare a cătinei albe. Odată intrată pe rod, ea va face fructe timp de 25 de ani, fără mari eforturi de întreținere.
Producție mai mică, gust mai bun
Ca și comparație, producția pe care o obține Mihai Manoilă în Bucovina este cu mult sub se obțin alți producători din țară, însă economistul spune că este mulțumit de faptul că are propriul soi, din zonă, care are o savoare aparte și respectă gustul de odinioară al cătinei românești. Totodată, el apreciază că plusul său mai constă și în faptul că a decis să nu exporte cătina recoltată, ci să o valorifice singur printr-o minimă procesare și un magazin online.
Pentru valorificarea cătinei bucovineanul a apelat la oamenii locului pentru a găsi cele mai bune rețete. “O parte din cătină o vând în stare proaspătă direct pe piața locală. De asemenea, valorific producția și prin prelucrare, am câțiva stupi de albine, amestec mierea cu cătină și vând miere de cătină. Fac și alte produse : tincturi, uleiuri, siropuri, sucuri și ceaiuri. Produsele pe care le obțin sunt realizate respectând în tocmai rețetele tradiționale, pe care le-am cules eu de la bătrânii din zonă și de la mânăstirile bucovinene. Nu folosesc pentru procesare utilaje deosebite, utilizez numai bătrânul tuci și pirostriile” ne-a mărturisit Manoilă despre tehnologia folosită pentru prelucrarea cătinei.
Valorificare în zonă și online
Mihai Manoilă apreciază că avantajul său pe o piață cu o concurență puternică este că el se adresează mai ales zonei sale și apoi că face produse de calitate din materii prime naturale. “Am reușit să îmi formez un cerc fidel de clienți mergând din poartă în poartă cu promovarea produselor mele, le-am oferit spre degustare și au fost fermecați de gustul lor. De asemenea, calitatea este cea care mi-a adus un număr însemnat de persoane care cumpără tot timpul anului. Orice produs pe care îl fac este realizat ca și când l-aș face pentru mine și familia mea” ne-a spus economistul despre strategia de promovare pe care a adoptat-o.
Profit de cel puțin 12.000 de euro. Și frunzele aduc bani!
Cât despre investiția în magazinul online și promovarea pe internet, economistul spune că încearcă să facă totul singur pentru a reduce costurile. Așa se face că, la final de an, el are asigurat un profit de cel puțin 12.000 de euro dacă alege să vândă cătina în cel mai simplu mod – congelată, la 25 de lei kilogramul. Alte produse din care face bani sunt tinctura din fructe sau din scoarță de cătină albă – 8 lei, uleiul de cătină albă și măsline – 8 lei/100 ml, boabe de cătină în miere – 15 lei/borcanul sau fructe uscate sau măcinate – 15 lei. Chiar și frunzele de cătină au plus valoare în afacerea lui Mihai Manoilă, care le usucă natural și apoi le vinde cu 30 de bani pliculețul. Se prepară din ele infuzii care ajută circulația și sistemul nervos central.
Foto: moldofruct-bucovina.webnode.ro