Cultura de mazăre irigată în ferma lui Bekes Arnold: costuri, producție, rată de profit
Daniel Befu -
Fermierul Bekes Arnold din Petrești, județul Satu Mare a recoltat în această vară prima cultură de mazăre la irigat după ce anul trecut a finalizat în fermă instalarea unui pivot ce deservește o suprafașă de 52 de hectare de teren din cele 1.050 lucrate în total. După mazăre, pe același teren, agronomul va veni în acest an cu o a doua cultură de leguminoase, cea de fasole. Ambele producții vor fi preluate de o fabrică de procesare legume din județul Bihor.
Este primul an în care fermierul Bekes Arnold irigă. Anul trecut, inginerul a achiziționat un pivot, decizia fiind luat după seceta din 2022 și 2023. ”Lucrăm în total 1050 de hectare, din care 950 avem în arendă, restul în prestări servicii. (…) Investiția depinde de dotările pivotului, este undeva între 3.000-3.200 euro pe hectar. Noi reușim să irigăm 52 de hectare și datorită pivotului putem să facem două culturi succesive în aceeași an. Am făcut un calcul înainte de a face investiția: dacă mergem cu culturi de leguminoase, avem mai un randament mai bun. Investiția se amortizează undeva între 2,5-3 ani cu leguminoase și în 4-5 ani la cultura mare”, ne-a explicat dr. ing. Bekes Arnold Agoston.
Producția de mazăre la irigat merge spre 8 tone la hectar
Mazărea este prima cultură la irigat din ferma familiei Bekes, iar sola a fost semănată pe 15 aprilie, având drept premergătoare porumbul. ”După răsărirea culturii imediat am avut mare atenție la dăunători. Am folosit două produse combinate între ele: Karate Zeon și Mospilan ca să combatem insectele. Am avut afide și pureci la început. După aceea am aplicat un tratament cu un fungicid și am venit și cu îngrășământ foliar – înainte de a înflori am aplicat bor ca să se lege inflorecențele. Avem o polenizare bună. După înflorire am aplicat un alt insecticid și un fungicid în care am pus și un pic de potasiu pentru maturarea bobului de mazăre și ca acesta să aibă un indici mai buni de dulceață”, ne-a vorbit fermierul despre îngrijirea culturii de mazăre.
Deși este pentru prima dată când pune mazăre pentru procesare, Bekes Arbold va avea o producție estimată între 7,5 și 8 tone la hectar, cu o investiție de 4.000-4.200 de lei la hectar.
”Rata de profit se ridică undeva la 45-50% se ridică, eu zic că un o rată de profit destul de bună, după care mai putem veni și cu a doua cultură care va fi fasolea. După ce am terminat recoltatul – toată parcela o să durează în jur de 4 zile, o să primească un disc, două discuri, pregătirea patului germinativ, se seamănă fasolea. Fasolea undeva în 60 de zile, 65 de zile va rămâne în vegetație, apoi se va recolta. La fasole se obține o producție mai mare decât la mazăre, însă deocamdată nu știm, va fi de asemenea pentru prima dată când cultivăm și fasole”, ne-a mărturisit Bekes Arnold. ”Datorită acestor două culturi, eu zic că anul acesta o să avem un profit bun pe hectar. Profitul pe hectar se poate dubla față de o cultură obișnuită pe care o știm, cerealele, de exemplu”, spune fermierul.
Calitatea producției de mazăre, evaluată de reprezentanții fabricii de procesare
Pe partea de tehnologie și de valorificare Bekes Arnold a încheiat un contract cu o fabrică de procesare legume din județul Bihor – FrescoVerde. Din partea acesteia, Kelemen Francisc, inginer consultant agricol, a fost prezent la recoltare și a luat primele probe din producție. ”Procedura constă în a lua păstăile de mazăre de pe plante, să scoatem boabele și să le punem într-un tenderometru ca să măsurăm duritatea lor. Este un lucru foarte important această duritate dată de tenderometru, care trebuie să fie în parametri optimi, undeva la 140-160 de unități, aici fiind mazărea de cea mai bună calitate. Am făcut trei măsurători și media celor trei măsurători ne-a dat o cifră de 139 tender care înseamnă că este mazărea maturată pentru procesare și este de o calitate superioară, deci calitatea optimă pentru recoltat. Noi deja putem da OK pentru a începe recoltarea pe această parcelă”, ne-a explicat consultantul.
Vânzarea etapizată a producției de cereale
Chiar dacă pe viitor vrea să mizeze mai mult pe cultura de legume, cerealele rămân de bază în ferma lui Bekes Arnold. Cu puțin timp înainte de recoltarea grâului, agricultorul este îngrijorat de evoluția prețurilor și speră ca acestea să nu coboare din nou foarte mult.
”Ca învățătură, eu pot să zic ca nu trebuie totul vândut de odată, dar nu neapărat tot timpul merită să depozităm, trebuie să vindem pe fracții. Eu aș împărți maxim în trei-patru tranșe de preț, să zicem, sau când fermierul consideră că prețul e suficient de bun, marchează un profit de 20-30% nu neapărat trebuie așteptat vârful ca să marcăm un profit de 50% ,60%”, este strategia de valorificare a cerealelor în ferma lui Bekes Arnold.
Cultura de popcorn, valorificată în Ungaria
Fermierul Bekes Arnold nu abandonează nici cultura sa de suflet: porumbul de popcorn. Acesta va continua să ocupe o suprafață importantă, iar planul este ca terenurile irigate să fie extinse.
”Porumbul popcorn îl cultivăm anual pe o suprafață între 350 și 400 de hectare. Cultura de porumb popcorn, față de culturile obișnuite, să zicem, porumbul, este profitabilă. Eu zic că este cu 20% mai profitabilă. Avem contract cu o fabrică din Debrețin, Ungaria – lor le vindem toată cantitatea, ei procesează în ambalaje de la 50g grame până la pachete de un kilogram maxim”, vorbește fermierul despre porumbul de popcorn.
După experiența acestui an, Bekes Arnold va trage linie și are în vedere extinderea investițiilor în irigații pentru a dezvolva mai mult componenta de legumicultură din ferma sa din Petrești, Satu Mare.
Cultura de mazăre irigată în ferma lui Bekes Arnold: costuri, producție, profit
