Ce-a scăpat de secetă, a fost pus la pământ de grindină. Sute de hectare calamitate
Violina Gorcinschi -Grindina a distrus lanuri întregi de floarea-soarelui și porumb în satul Totoești, comuna Erbiceni, județul Iași. Un singur fermier a suferit pagube la 130 de hectare de floarea-soarelui complet compromise în urma unei perioade de vreme extremă, cu furtuni și grindină, ce a avut loc acum câteva zile, pe 18 iulie. Potrivit unor calcule, daunele s-ar ridica la suma de 700.000 de lei, doar la cultura de floarea-soarelui. Și cultura sa de porumb a avut de suferit – totul s-a uscat în urma episodului de grindină. Singura speranță a fermierilor în astfel de situații sunt despăgubirile de la stat, însă nimeni nu le garantează că le vor primi.
Recent, suprafețe importante de culturi din județul Iași au fost compromise de vremea extrem. Practic, ce a mai rămas întreg după secetă a fost distrus de grindină, potrivit celor spuse de fermierii din județ. Una dintre cele mai mari pierderi s-a înregistrat în comuna Erbiceni, potrivit ziaruldeiasi.ro.
„Porumbul a polenizat, a fructificat și chiar arăta frumos înainte de 18 iulie. Dar l-a sfâșiat gheața și a început să se usuce și el! Ce nu ne-a luat seceta, ne-a luat acum grindina”, s-a plâns Gabriela Berea, un fermier din Iași, care deține 580 de hectare de culturi cu floarea-soarelui, porumb, rapiță și grâu, pe raza comunelor Erbiceni și Românești.
Sute de hectare de porumb și floarea-soarelui distruse. Sistemul antigrindină nu a fost folosit
Cu toate că, în alți ani, sistemele antigrindină și-au dovedit utilitatea și au apărat culturile de gheață, fermiera a spus că, în acest an, rachetele au fost lansate mult prea târziu sau chiar deloc. Altfel, culturile sale nu ar fi fost compromise, a adăugat Gabriela Berea.
Citește și: Furtunile au făcut prăpăd în mai multe județe: „A bătut piatra. A dărâmat tot”
„Sistemul antigrindină a fost folosit după ce a avut loc furtuna. Adică, efectul acestui sistem nu se vede la noi. Dacă ar fi fost folosit, nu ar fi fost frunzele de porumb sfâșiate. A fost și vânt, să zicem că sistemul acesta nu oprește acest fenomen, dar noi avem și floarea soarelui, iar aici nimeni nu poate contesta că nu a fost grindină”, a semnalat producătoarea din Iași.
Gabriela Berea are o experiență de 21 de ani de agricultură în zonă, însă ar fi prima dată când a suferit pagube atât de mari cauzate de fenomenele meteo. La un simplu calcul, la cultura de floarea soarelui, femeia a vorbit despre pierderi în valoare de 700.000 de lei. O investiție de care s-a ales praful.
Cum experiența anilor trecuți cu firmele de asigurări nu i-a fost de ajutor, Gabriela Berea a renunțat la polițele pentru culturile agricole.
În acest context, aceasta atrage atenția oficialilor din Guvern să intervină asupra asigurărilor, cu legi clare, echilibrate și norme metodologice aplicabile, care să vină în sprijinul acestui sector de activitate:
„Nu am mai pățit așa ceva! A mai fost vânt. Au mai fost pierderi de 10-20%, dar până la urmă am mai putut recolta ceva. Dar anul acesta, nimic! Am mai avut culturi asigurate în anii trecuți, dar nicio firmă de asigurări nu și-a respectat angajamentele scrise și m-am lecuit”, a spus Gabriela Berea.
Fermierii speră la despăgubiri
Cât privește despăgubirile de la stat pentru culturile afectate de grindină, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) au spus, recent, că vor căuta soluții pentru ca fermierii să primească despăgubiri. Una dintre acestea făcea referire la reglementările UE – subvenția aferentă fiecărui fermier, din care să se rețină o sumă de 3%, folosită ca un fond de garantare al ministerului de resort. Bani care se vor acorda în situații extreme, cum ar fi grindina, subliniau oficialii din MADR, în urmă cu câteva săptămâni.
Citește și: Premierul Marcel Ciolacu – anunț despre plata despăgubirilor de secetă din acest an
„Numai vorbe sunt despăgubirile astea. Nimeni nu dă nimic. Sau dacă se dă, sunt sume infime, raportate la cât cheltuim noi. Nu vom primi nimic. Ca idee, în 2022, pentru porumbul distrus de calamitate mi-au dat 180 de lei/ha despăgubire pentru secetă, în condițiile în care sacul de sămânță pe care îl semănăm noi costă 900 de lei. Ce înseamnă asta? Numai vorbe în vânt! Asta face statul, ne dă praf în ochi”, a încheiat fermiera.