Deși i-a adus profit, fermierul Georgian Corniță scoate rapița din planul de culturi
Roxana Dobre -
Fermierul Georgian Corniță trage linie anului agricol 2023-2024 odată cu încheierea campaniei de recoltat la floarea-soarelui, cultură pe care preconizează că o va finaliza peste circa zece zile. Pentru noua campanie, producătorul agricol din județul Călărași a făcut deja planul de culturi iar din lista acestora va lipsi rapița, cultură care a ocupat în acest an o suprafață de 90 de hectare.
Cultura de rapiță va fi scoasă din planul pentru anul agricol 2024-2025 în ferma lui Georgian Corniță producător agricol care lucrează 700 de hectare în cadrul societății Tehnoplant Cereal, din județul Călărași. Acesta a fost mulțumit de rapiță în acest an însă condiția privind rotația culturilor din ferme ”exclude” rapița din planul de culturi.
Fermierul Georgian Corniță va scoate rapița în acest an din lista culturilor pe care le va cultiva în ferma sa.
”În primul rând nu mai îmi permite asolamentul, trebuie să facem rotație. Unde a fost rapița pe cele 90 de hectare vom însămânța în toamnă păioase, numai că undeva la vreo 70% din suprafața fermei anul acesta a fost ocupată cu floarea-soarelui și din păcate suntem obligați să venim tot cu păioase pentru că rapiță după floare nu merge. Adică avem floare multă în asolament, undeva la 430 de hectare, pe care sunt obligat să vin cu culturi de toamnă, cereale păioase, pentru că așa dictează rotația culturilor. Pe o suprafață mai mică vom merge cu porumb și floarea-soarelui, adică unde au fost păioase anul acesta vom avea floarea-soarelui la anul”, a spus Georgian Corniță astăzi, luni – 12 august, pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Fermierul din județul Călărași a obținut în 2024 la rapiță o producție medie între 4.000 kilograme/hectar și până la 6.000 kilograme/hectar.
Citiți și: Trei boli periculoase depistate în cultura sa de grâu de fermierul Georgian Corniță
Noua campanie agricolă, întâziată din cauza toamnelor foarte călduroase
Dacă în cazul campaniei de recoltat perioada optimă s-a decalat chiar și cu două-trei săptămâni mai devreme, în ceea ce priveste perioada însămânțărilor se ”întârzie”. Fermierul Georgian Corniță spune că situația însămânțărilor deja trebuie tratată individual în funcție de zona geografică a terenului, situația ploilor și a temperaturilor.
”Eu sunt de părere că ar trebui făcută distincția între zonele geografice, una este să ai ferma în vestul țării, alta este să ai la noi în Bărăgan. Experiența ultimilor ani spune că la noi decalajul se face în plus ca și perioadă, nu în minus. Adică dacă la semănatul orzului vorbeam despre o perioadă optimă între 25 septembrie și 5 octombrie, experiența ultimilor ani ne face să începem semănatul la orz în prima decadă, începând cu 10 octombrie pentru că toamna s-a lungit foarte mult și atunci precipitațiile sunt undeva mai întârziate, vin spre a doua parte a lunii octombrie. Toamnele sunt foarte lungi și călduroase iar semănatul devreme predispune cultura de orz la atacul dăunătorilor cum ar fi afide, cicade și de aici toate problemele. Cel puțin la noi în Bărăgan s-a decalat semănatul la culturile de toamnă spre mai târziu, adică epoca optimă s-a înaintat un pic cu cel puțin o săptămână, dacă nu zece zile. La fel și la grâu. Un fenomen pe care l-am sesizat anul acesta chiar și la culturile prășitoare, la floarea-soarelui de exemplu, dacă semănatul s-a făcut în perioada optimă, adică atunci când a fost temperatura optimă în sol, acele culturi au fost mult mai slab dezvoltate pe parcurs decât cele semănate mai târzior adică undeva în a doua decadă a lunii aprilie. Este un fenomen care s-a manifestat la noi în sud pentru că la majoritatea culturilor care au fost semănate mai târziu probabil au rezistat mai bine radiațiilor solare și secetei”, a mai precizat fermierul astăzi pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Georgian Corniță a dezvăluit o situație punctuală pe care a sesizat-o în propria fermă. ”Fermierii trebuie să fie foarte atenți și cred că în cadrul aceleiași ferme nu trebuie luată o măsură general valabilă, ci trebuie făcut un plan pentru fiecare solă, cultură etc. Pentru că la mine, spre exemplu, pe o distanță destul de mică de trei-patru kilometri pe două sole s-au manifestat fenomene diferite. Ultima ploaie care a fost acum vreo zece zile în cadrul aceleiași sole care are un kilometru lungime am avut 17 l/m² pe un capăt al solei iar în celălalt capăt am avut 31 l/m². Deci o diferență de precipitații aproape dublă în același moment. De aici ne dăm seama de realitatea adusă de schimbările climatice lucrurile trebuie tratate în mod particular”, a mai spus Georgian Corniță.
Recoltat precoce la floarea-soarelui
În ferma lui Georgian Corniță floarea-soarelui a început să fie recoltată pe unele sole unde ploaia nu a fost ”generoasă„ cu culturile, chiar în luna iulie. Un fenomem atipic după cum spune chiar fermierul.
”La floarea-soarelui avem 430 de hectare și am intrat la recoltat prima dată în luna iulie mai mult de forță majoră pe suprafețe nu prea mulțumitoare din punct de vedere al producției pentru că pe acele sole au fost culturi care s-au dezvoltat într-un regim de precipitații mai scăzut față de restul zonelor unde mai avem floare. Adică ploaia ne-a cam ocolit și desigur asta se vede în producție. După 25 de ani de agricultură nu am văzut la nimeni să se recolteze floarea-soarelui în luna iulie. Pe restul suprafețelor estimez că intrăm undeva în zece zile adică încă nu este maturată complet. Nu avem speranță că la floarea-soarelui prețul pe tonă va compensa producția mai mică pentru că valoarea inputurilor a fost destul de ridicată, iar la producțiile pe care le obținem nu acoperă cheltuielile la care se mai adaugă și nivelul arendei iar venitul pe hectar este mult mai mic decât cheltuiala”, a mai punctat fermierul.
