Florin Constantin, AGXecutive: Suprafețele cultivate cu porumb vor continua să scadă
Violina Gorcinschi -
Fermierii vor cultiva mai puțin porumb anul viitor. Cultivatorii sunt din ce în ce mai descurajați să producă porumb, în contextul în care nu există umiditate suficientă pentru a susține cultura. Analiștii de pe piață au observat și în acest an trendul negativ în ceea ce privește suprafețele cultivate cu porumb, iar la anul se preconizează că acestea vor scădea și mai mult. Astfel, fermierii caută alternative.
Florin Constantin, fondatorul AGXecutive, a prezentat în ediția de ieri, miercuri – 21 august, a emisiunii Agrostrategia, o coproducție TVR1 și Agrointeligența – AGROINTEL.RO, estimările privind cultivarea porumbului în România anul viitor. Acesta a explicat că, în condiții de lipsă de precipitații, fermierii se vor feri și mai mult să cultive porumb și se vor îndrepta către alte culturi.
Florin Constantin, AGXecutive: Suprafața de porumb cultivată anul viitor va scădea semnificativ
În cultura porumbului, sursele de apă sunt esențiale. Din analiza lui Florin Constantin, în acest an, fermierii care au semănat mai târziu porumbul au avut de câștigat datorită faptului că a plouat la momentul potrivit.
„O gândire simplă ar spune: n-ai apă, nu pui porumb, însă s-a jucat foarte mult pe factorul climatic în celălalt sens, în sensul că a venit o ploaie la timp. Chiar am auzit anul acesta fermieri care, din diverse motive, au cultivat porumbul mult mai târziu decât alții și, pentru că au prins ploile tardive din iunie-iulie, au producție incredibil de bună. Porumbul, atunci când nu ai apă asigurată, este o loterie. O vedem mai mult când pierdem decât când câștigăm”, a explicat consultantul în agribusiness.
Citește și: Investiția în sistemul de irigat prin picurare a salvat cultura de porumb a ing. Raluca Velicu
Potrivit fondatorului AGXecutive, la recolta din 2025 vom avea o scădere semnificativă în ceea ce privește suprafețele cultivate cu porumb.
„Informația noastră este că piața de porumb era deja în scădere pentru că nici 2023 nu a fost un an care ne-a ajutat foarte mult. În 2024, intențiile de semănat pe sămânță certificată au scăzut cu două cifre procentuale, iar intențiile pentru anul următor se pare că vor fi tot într-o scădere accentuată, tot cu două cifre procentuale, însă prima cifră nu va mai începe cu 1, ci cu mai mult. Totuși, este a doua cea mai cultivată plantă după grâu. În cultură certificată, vorbim de 1,6 – 1,7 milioane de hectare, e o suprafață imensă, plus ce se mai cultivă din hambar. Două milioane de hectare sau 1,5 milioane cât va mai rămâne din 10 milioane e o pondere semnificativă ca să urce sau să tragă în jos recolta per ansamblu a agriculturii românești. Suntem un barometru sensibil al pieței, vorbim cu specialiștii, vedem cât își planifică”, a spus Florin Constantin.
Florin Constantin: „Ce punem în loc de porumb?”
Întrebarea analiștilor, dar și a fermierilor, este: dacă vor scădea suprafețele cultivate cu porumb, ce se va pune în loc? În aparență, există multe opțiuni, dar de fapt, ele sunt mult mai puține, din considerente meteorologice, dar și tehnice.
Citește și: Ucraina: Recolta de porumb în 2024 ar putea scădea cu şase milioane tone, din cauza caniculei
„E cumva o zonă în care toată lumea se poziționează defensiv pentru a răspunde acestui aspect, ideea este ce opțiuni avem în asolament. Nu sunt foarte multe. Pentru că da, într-adevăr, ponderea culturilor mari în agricultura mare a basculat pe culturile de toamnă, dar rapița e și ea dependentă de disponibilitatea precipitațiilor în perioada de semănat. Adică suntem chiar acum, 15 august-15 septembrie, în perioada critică – dacă nu plouă, nimeni nu seamănă rapiță. Atunci avem doar păioasele: grâul, orzul, triticale, secară etc pe care și din motive de rotație și agrotehnice nu putem să le ducem la nesfârșit în sus. Problema este că dacă înlocuim porumb pe cultură de primăvară, prășitoare, ce punem în loc? Mi-e greu să cred că fermierii se vor avânta la prea multă soia. Nici floarea-soarelui nu este un substitut pentru porumb. Există sorgul care e o plantă rezistentă la secetă, există năutul…”, a explicat consultantul în agribusiness.
Florin Constantin, AGXecutive: „Două treimi din floarea-soarelui este uscată la noi în țară”
Floarea-soarelui nu este o alternativă bună la porumb pentru că, așa cum au constatat specialiștii, o bună parte din floarea-soarelui cultivată în România este uscată – bolile fungice sunt o mare problemă.
„Floarea-soarelui e foarte interesantă. Asistam la un balans în fiecare an. La opțiunile prășitoare, fermierul, până în primul trimestru, cam făcea opțiunile pe floare și mai punea porumb dacă ploua. Dar floarea, în ultimii doi ani, am observat-o și cu specialiștii noștri tehnici din companie – avem un lucru care este evident: o treime sau până la două treimi de floarea-soarelui, chiar care a avut condiții bune la noi în țară, este uscată. Avem o presiune de boli, cultivăm la 1,1-1,2 milioane hectare cu această oleaginoasă cu rotație lungă care nu ar trebui să revină pe aceeași solă mai repede de 6-8 ani și nu dăm fungicide atât cât ar trebui pentru a ține în frâu”, a spus Florin Constantin.
O treime-două treimi din plantă în momentul de vegetație maximă este deja uscată din aceste cauze. Floarea-soarelui este într-un declin al randamentului, al producției medii la hectar, pentru că este într-o zonă de nesustenabilitate a rotației.
Agrostrategia, TVR 1. Invitat: Florin Constantin, AGXecutive (21.08.2024)
