Nina Gheorghiță despre OUG privind amânarea datoriilor: ”Trebuie să dăm dovadă de responsabilitate!”
Roxana Dobre -Nina Gheorghiță, fermieră din județul Brăila și vicepreședinte al Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR) a făcut un apel la resposabilitate a tuturor factorilor implicați în sectorul agricol, în contextul anului dificil pe care îl traversează fermierii în 2024. Aceasta a făcut o serie de observații la Ordonanța publicată de Ministerul Agriculturii în dezbatere publică, care, dacă va fi aprobată de Guvern, va permite amânarea datoriilor la bănci și firme de inputuri pentru fermieri.
Nina Gheorghiță a transmis în postarea sa pe care a făcut-o în mediul online astăzi, joi – 19 septembrie că punctele asupra cărora a atras atenția sunt subliniate în calitate sa de simplă fermieră și nu reprezintă opinia asociației din care face parte:
Citiți și: OUG pentru suspendarea datoriilor și a executărilor, publicată de MADR. Condiții pentru fermieri
”Să dăm dovadă de responsabilitate. Toată viața mea m-am străduit că în tot ceea ce fac să dau dovadă de responsabilitate. Pentru mine responsabilitate însemnând să fac lucruri bune pentru mine dar fără să dăuneze sau să producă rău celor din jurul meu. De multe ori am preferat să pierd eu, dacă pierderea mea făcea mai mult bine în jurul meu decât ,,câștigul” pe care l-aș fi avut.
De la început fac precizarea că mă exprim că simplu fermier, în ceea ce voi scrie mai jos, nu că vicepreședinte LAPAR și nici că membru în Consiliul Director APA Brăila. Cum spun mereu că eu fac sinapse cu aceeași neuroni se înțelege de la sine că și pentru aceste poziții voi avea aceeași opinie doar că dacă nu reușesc să-mi conving colegii cu argumente mele mă voi supune mereu majorității. Asta înseamnă să faci parte dintr-o echipă.
Pentru sectorul agricol cuvântul responsabilitate trebuie să fie astăzi pe buzele tuturor. Criza prin care trece sectorul este unică, cel puțîn în ultimii 14 ani de când și eu sunt fermier și am simțit pe pielea mea toate șocurile din 2010 până în prezent. Nu mai vorbesc despre acestea că le cunoaștem cu toții. Vreau doar să precizez că una este să cunoști și alta este să trăiești. Eu le-am trăit.
Eu am cunoscut disperarea prin care trec mulți colegi de breaslă astăzi. În 2020, în ferma noastră, toate culturile de toamnă s-au uscat până în luna aprilie iar cele de primăvară au fost compromise în proporție de 90%. O parte din fermă nici n-am mai semănat-o. Aveam toate inputurile în magazie, în 18 martie 2020, necesare să ducem până la recoltă ambele campanii agricole. Structura culturilor pe fermă era 50:50. Aveam asigurare pentru secetă doar pe culturile de primăvară pentru că la cele de toamnă în 2019 asigurătorul unde ne asiguram nu avea acest produs. Deci, înțeleg disperarea tuturor fermierilor care se tem de abuzul privind executarea silită pentru că și eu că fermier m-am temut atunci. Cu responsabilitate, înțelegere și ajutorul bunului Dumnezeu am depașit momentul. Și astăzi mai resimțim, în fermă, efectele secetei din 2020. Noi vom trece clasa, cum spune soțul meu, în 2024, datorită deciziilor responsabile pe care le-am luat în 2020. Din păcate nu toți fermierii sunt în zonele cu potențial irigabil așa cum suntem noi.
În fiecare criză, de intensitatea celei pe care o trăim astăzi, că sector agricol, când simți că singur nu te mai descurci, că antreprenor/persoana juridică care participi la mișcarea angrenajului economiei, ceri ajutor. Fermierii, membri în asociații profesionale sau nu, s-au îndreptat către minister și au cerut să fie ajutați să treacă acest an extraordinar de greu. Am găsit la minister deschidere. Domnul ministru Barbu ne-a explicat că a studiat toate posibilitățile legale iar pârghiile pe care le avea statul în 2020 nu mai sunt aceleași în 2024, întrucât atunci eram în stare de urgență, din cauza pandemiei, declarată de Președintele tării în timp ce seceta nu se numără printre dezastrele naturale recunoscute de Constituție că fiind fenomen care să impună o situație de urgență, sau cum au cerut unii fermieri stare de forță majoră la nivel de județ/regiune, prin care statul să intervină și să modifice funcționarea normala a unor instituții legislative sau executive. Singura varianta pe care o are, să ajute sectorul pe care-l păstorește (cuvintele îmi aparțin!) este să modifice O.U.G.4/2024 să fie de folos cu adevărat fermierilor aflați în dificultate.
Cu toții, fermieri și creditori ai fermierilor, am așteptat draftul acestui OUG, să apară în consultare publică, să vedem care sunt condițiile și în ce măsură ne ajută. La momentul la care a apărut draftul disperarea fermierilor față de situația executărilor silite s-a mutat pe lanțul distribuției întrucât și ei au creditorii lor. Disperarea a fost atât de mare, la distribuitori, încat după 34 de ani în care au funcționat uitandu-se unul la altul că la un ,,dușman”, i-a împins să pună bazele unei asociații a sectorului de distribuție astfel încât și ei să-și apere drepturile că sector.
Ieri, la întâlnirea de la minister, că fermier, am simțit disperarea distribuitorilor, față de efectul de turmă al fermierilor, ce s-ar putea manifesta dacă ar intra în vigoare această ordonanță, așa cum este acum, și orice fermier care are un Proces-Verbal de calamitate din 2022, 2023 și 2024, fără nici o altă precizare, criteriu de eligibilitate (% calamitate fermă, % calamitate cultură…) ar alege să nu mai plătească furnizorii și să-și împingă datoriile după 31 ianuarie 2025. Și au dreptate! Nu-l putem exclude! Și printre fermieri, așa cum există printre distribuitori, sunt și persoane fizice/persoane juridice care fac abuzuri. În acest context i-au cerut domnului ministru Barbu masuri de protecție în oglindă.
Distribuitorii, astăzi, au nevoie să fie protejați și ei pentru a nu se bloca sectorul agricol, care funcționează că un ecosistem. Sectorul vegetal, cel puțîn, s-a dezvoltat cu ajutorul creditului furnizor venit din partea distribuitorilor, și pe lanț din partea producătorilor de inputuri. Asta trebuie s-o recunoaștem că fermieri. Că au făcut profit de pe urma noastră, au făcut, dar și noi ne-am ridicat și modernizat fermele cu acest sistem de creditare. Au fost ani în care băncile nu s-au uitat la agricultura, la fermieri. Din 2020 când au început creditele cu garanții de stat sectorul agricol a început să intre în atenția băncilor și să-l crediteze. Același lucru au cerut și distribuitorii ieri domnului ministru Barbu, pentru nu a intra într-o criză de lichiditate fără precedent și care vă bloca sectorul. Din păcate, pentru sectorul de distribuție ministrul care le poate rezolva această cerere, un credit cu garanții de stat, este ministrul Economiei întrucât partea de distribuție-comerț nu ține de MADR. Insă, domnul ministru Barbu susține această nevoie și-o vă discuta la guvern. Și noi fermierii i-am asigurat că vom susține nevoia de creditare și chiar vom merge să-i susținem la Ministerul Economiei. O întâlnire intre sectorul de distribuție și ministrul Economiei trebuie să aibă loc. În opinia mea, la nivelul Guvernului, miniștrii Agriculturii și Economiei trebuie să facă echipă pentru a obține un produs bancar după modelul Creditul Fermierului și pentru sectorul de distribuție.
Domnul ministru Barbu ne-a dat termen, până marți, săptămâna viitoare, la orele 17:00, când ne vom întâlni din nou în aceeași formulă la minister, să stabilim cum să arate această ordonanță astfel încât și unii și alții, fermieri și distribuitori, să fim protejați de abuzuri dar în același timp nici să nu blocăm sectorul. Distribuitorii trebuie să discute și cu producătorii de semințe și pesticide să ajungă la o înțelegere. Și industria producătorilor de inputuri, pesticide și semințe a fost reprezentată, la masa discuțiilor, prin directorii executivi, ai propriilor asociații (AIPROM și AISR) deci au avut acces la tot ce s-a discutat și stabilit ieri.
Nici unul dintre cei care am fost prezenți ieri la discuții pe seama draftului de modificare a OUG 4 nu avem sarcină ușoară. Trebuie să stabilim la nivelul organizațiilor noastre care este % de calamitate al fermei și care este % de calamitate/culturi, pragul minim, astfel încât să poți face apel, că fermier, la amânarea ratelor la bănci și furnizori. Fară aceste praguri distribuitorii nu vor accepta aceasta ordonanță, au spus-o clar, întrucât le este frică de efectul de turmă. În rest au dat dovadă de flexibilitate în negociere. Au fost de acord, că principiu, să nu taie penalități pentru întârzierile la plată, să nu dea jos discountul dacă nu s-a plătit la termen pentru anul 2024, ceilalți ani fiind închiși din punct de vedere contabil, cu bilanț depus…
În concluzie, ândemn fermierii cei care fac parte din mediul asociativ, să fie activi în cadrul asociațiilor, să-și exprime punctul de vedere astfel încât săptămâna viitoare, noi liderii de organizații, să mergem cu o propunere care să reflecte cât mai bine voința majorității.
Personal consider că nu este drept ca un fermier, ca mine, care are un proces verbal de calamitate cu grad de calamitate de 70-100% să-și amâne ratele la bancă și furnizorii de inputuri în condițiile în care am doar 10% din suprafață fermei calamitată. Am avut pierderi și pe culturile de toamnă pe suprafață neirigată dar pierderile nu depăseau 30% că să cer comisiei să vină să constate. Pe suprafață irigată am avut cheltuieli mari pentru producțiile pe care le-am obținut, dar dacă adaug și subvenția, și sprijinul cuplat cum este cazul soiei depășim situația fără să rămână nimeni neplătit.
Sunt un fermier responsabil și vă îndemn pe toți să fiți la fel! Pe termen lung vom avea doar de câștigat!”