Agricultura regerativă sau de ce au ajuns fermierii britanici să însămânțeze abia după ce se consultă cu un specialist în sol
agrointeligenta.ro -
Pentru fermierii din Occident, conceptul de agricultură sustenabilă pare depășit de o nouă filozofie de viață agricolă: agricultua regenerativă. Totul a pornit de la studii recente care au dovedit capacitatea limitată a resurselor de sol, dar mai ales a unei analize realizată de Universitatea din Sheffield care spune că pământul din Marea Britanie mai are ”de trăit” doar 100 de recolte.
În timp ce multe studii ale cercetătorilor britanici sunt luate în râs, nu este cazul prognozei făcute de specialiștii din Sheffield. Analiza lor a generat un adevărat val de teamă în rândul agricultorilor englezi, care au început deja să își schimbe modul în care exploatează pământul. Este și cazul fermierului Tim Sewell care lucrează 405 hectare de teren lângă Maidstone și pentru care viitorul a început să arate altfel.
Fermierul britanic a mărturisit că a trecut la tehnologia no-till (fără arătură), convins fiind că doar în acest fel va putea proteja solul terenurilor sale și pentru a debloca resursele acestora fără a folosi chimicale.
”Dacă prognoza cu cele 100 de recolte este adevărată, atunci copiii mei poate nu vor mai ajunge să vadă ultima producție obținută pe aceste terenuri. Aceasta este o tragedie. Peste tot în lume urmăresc că fermierii trec la tehnologia no-till care îmbunătățește resursa organică a solului, retenția apei, filtrarea apei, ajută rădăcinile culturii și fauna solului. Sunt de părere că solul are capacitatea de a se regenera dacă noi intervenim mai puțin asupra lui”, declară Sewell.
Nu doar tehnologia folosită de britanic s-a schimbat, ci și modul în care acesta ia deciziile în fermă. Pe lângă inginerul agronom care îl asistă, Tom Sewell a cooptat în echipă și un specialist în soluri, un om fără de care nu mișcă nimic când vine vorba de lucrările în câmp. Așa a juns să își diversifice și rotația culturilor, mizând pe grâul de toamnă, rapiță, leguminoase/lucernă (vara), grâu de toamnă, leguminoase/lucernă (peste iarnă), iar primăvara reia rotația. Chiar și așa, fermierul ia în calcul chiar șase culturi pentru un ciclu agricol, pentru a stimula solul. ”Toate aceste decizii le iau în formula de trei, cu agronomul și consultantul pe sol al fermei mele”, spune britanicul.
În privința analizei de sol, Tom Sewell crede că aceasta este mai importantă decât un tratament de sol, așa că nu face rabat de la calitate când alege laboratorul și compania care îl asistă în această procedură.
Ca și economie, fermierul spune că parcul său de utilaje este mai mic și a putut să renunțe la unul dintre angajați, ceea ce i-a reduc cheltuielile cu 30.000 de lire sterline pe an.
Totuși, nu toți fermierii britanici îmbrățișează tehnologia no-till, mulți preferând să opteye pentru o soluție intermediară. Este mai ales cazul agricultorilor care dețin suprafețe mai mari și care își asumă mai greu un risc major. Colin MacGregor este un exemplu, exploatând 3.473 de hectare și fiind un cunoscut producător agricol de mazăre și cartofi. ”Cu tehnologia no-till se îmbunătățește solul în sensul că îl lași așa cum este, așa că acolo unde avem mazăre și cartofi, se revine cu plugul și se cam dau lucrurile peste cap”, explică fermierul de ce el nu poate aplica complet tehnologia fără arătură.
Pentru tehnologia cu arătură minimă, agricultorul spune că un avantaj major îl reprezintă timpul economisit, foarte prețios pentru cei care au suprafețe mari în zone cu vreme capricioasă.
