Dorin Rotar, fermier pe 200 de hectare: ”Nu m-am gândit să renunț, mi-a intrat în sânge agricultura”
Daniel Befu -
Dorin Rotar lucrează 200 de hectare în localitatea Cerghizel din județul Mureș. Fermierul muncește pământul alături de fiul său care a ales să i se alăture în agricultură. Afacerea a pornit-o seniorul în 1995, cu primele zece hectare și cu achiziția primelor tractoare, un U445 și un U650, cu care făcea și prestări de servicii.
Deși nu e de profesie agronom, fermierul Dorin Rotar a învățat să facă agricultură, iar când dă de greu se sfătuiește cu consultanții firmelor care îi furnizează semințele și celelalte inputuri agricole. Primele sale tractoare au fost de producție românească și o bună perioadă i-au rotunjit veniturile prin prestări de servicii.
”Am început lucrând la fabrică – am fost merceolog la aprovizionare în prima fază, pe urmă am fost un pic de șef de transport în întreprindere, în societate. Pe urmă, în 1999 s-a închis fabrica și atunci am intrat în agricultură 100%. Acum lucrez 200 de hectare și suntem trei: eu, fiul meu și un angajat. Lucrez cultura mare – numai cultura mare, fără zootehnie”, spune fermierul.
Dragostea de agricultură a pornit din copilărie, familia fermierului având vaci. Totuși, Dorin Rotar a ales să nu crească animale. ”Am început cu 10 hectare proprietate și pe urmă am tot crescut la 20, 30, 40… Am avut o combină în 2000, o New Holland mică 80-30 și aia mi-a făcut bani. Avea echipament de porumb și făceam prestări servicii. Cu ajutorul ei am cumpărat tot ce vedeți aici. Nu am moștenit nimic, totul e cumpărat. Mergea treaba, așa era prin 2000-2001, pentru că din 2005 și până în 2010 și-a cam luat lumea combine. Atunci mi-am luat și eu un Claas, nu mi-a plăcut și pe urmă de 3 ani am New Holland-ul ăsta, nou-nouț l-am luat – încă mai am doi ani rată la combină, că este luată cu credit”, explică agricultorul.
Ultimii ani au fost greu pentru fermierul Dorin Rotar. A fost blocajul din pandemie, apoi l-a lovit prăbușirea prețurilor la cereale, la pachet cu creșterea costurilor. ”Am supraviețuit. Anul ăsta cât de cât se mai poate trăi. (…) Nu m-am gândit să renunț pentru că mi-a intrat în sânge agricultura și nu pot să dorm. Nu e numai un hobby, că e deja o plăcere când muncesc. Păi pe combină numai eu lucrez. Din 2000, când mi-am luat prima combină, numai eu am lucrat pe combină”, spune fermierul.
Porumbul, o cultură importantă și profitabilă
Vremea a ținut cu porumbului familiei Rotar care a cultivat 70 de hectare cu această cultură și a recoltat 10-11 tone la hectar pe unele parcele. E drept, pe altele nu a scos mai nimic. Prețul în zonă este de 80 de bani pe kilogram, un nivel la care, spune fermierul ”poți să te miști, să continui”.
Rapița a fost semănată pe 15 hectare, dar înghețul i-a venit de hac și suprafața a fost întoarsă. Grâul l-a mulțumit, însă, ajungând la vârfuri de producție de 9,3 tone la hectar, cu o medie de 6 tone/hectar. ”N-am avut calități. Aici a fost problema mare pentru că nu-i panificabil – numai de furaj. La producții mari n-ai cum să ai calități. Ca să faci 5.000 – ți-l dă la 0,85 RON și dacă faci 8.000 ți-l ia cu 0,80 RON la furaj – deja ai ieșit în beneficiu, în câștig. Prefer să fac grâu furaj pentru că mult mai rentabil”, apreciază agricultorul.
Dorin Rotar spune că la solul pe care îl lucrează se pretează arătura. A experimentat cu o prelucrare mai ușoară, dar nu a fost mulțumit de producție.
”Arătura are avantaj pentru că rădăcina merge mai la fund și apa nu rămâne la suprafață să se evapore – intră mai adânc. Diferența dintre o arătură față de un disc greu e de 1.000 kg la hectar. Am testat: în aceeași parcelă, jumătate a fost arată, jumătate a fost cu discul greu făcută – nu scarificată – cu discul greu numai, dar degeaba că și ăla tot intră – intră la 15 cm dacă-l lași la fund. Dar s-a văzut diferența”, spus fermierul.
Agricultură alături de fiul său
Dorin Rotar lucrează în fermă alături de fiul său, în timp ce soția deține o afacere în comerț, un magazin la oraș. ”Băiatul se implică. Am zis că dacă este să învețe agricultură trebuie să înceapă de la prima lucrare – de la arat. Ară, discuie – de semănat, seamănă. Cu combina n-a fost. Cu combina numai eu am lucrat. Și mai am încă până când sunt capabil eu să lucrez pe ea. Cînd nu, îi predau safeta lui. Asta e, ce să facem?”, încheie fermierul.
