Cașul terapeutic de Ghimeș și brânza de munte din Gheorgheni – premiate la World Cheese Awards 2024
Angelica Lefter -
Două tipuri de brânzeturi maturate românești, premiate la un prestigios concurs de profil din Portugalia – ”World Cheese Awards 2024”. Brânza maturată din Gheorgheni, județul Harghita, a fost distinsă cu medalia de aur la categoria ”brânză maturată semitare din lapte de vacă”. La același concurs, tot la categoria ”brânză maturată semitare din lapte de vacă”, a fost distins cu o medalie de bronz şi ”Caşul terapeutic de Ghimeş”, produs de un fermier din localitatea Ghimeș-Făget din județul Bacău.
O brânză maturată produsă la o fermă educaţională din Gheorgheni şi un caş ”terapeutic” făcut într-o mică gospodărie din comuna Ghimeş-Făget, situată la graniţa dintre judeţele Harghita şi Bacău, au primit medalia de aur, respectiv de bronz, la o prestigioasă competiţie de brânzeturi, care a avut loc recent, în Portugalia, potrivit Agerpres.ro.
Cele două sortimente de brânzeturi maturate, înscrise la ”World Cheese Awards 2024”, care s-a desfăşurat în oraşul portughez Viseu, au fost evaluate de un juriu internaţional, format din 240 de specialişti, alături de alte 4.786 de brânzeturi din întreaga lume.
Brânza maturată din Gheorgheni, distinsă cu medalia de aur la categoria ”brânză maturată semitare din lapte de vacă”, a fost produsă la ferma didactică Caritas Dezvoltare Comunitare Rurală, a Asociaţiei Caritas, de Portik Hegyi Loránd, care s-a specializat în acest domeniu în ultimii 17 ani.
Directorul Caritas Dezvoltare Comunitare Rurală, Kastal László, a declarat că sortimentul declarat câştigător este ”Brânză maturată de munte, din lapte crud”, care a fost stat la maturat timp de şase luni. ”Noi nu pasteurizăm laptele. Aici, vacile nu au voie să mănânce nimic ce este artificial, numai fân, plante medicinale şi cereale. Şi maturarea brânzei durează între o lună şi trei ani. Sunt diferite tipuri, e aceeaşi reţetă, dar maturarea diferă, iar sortimentul cu care am câştigat acum avea şase luni de maturare. (…) Fiecare brânză are un gust special, pentru că la noi, în judeţul Harghita, dar şi în Covasna, Braşov, în Munţii Rodnei, unde sunt fermieri de munte, păşunea are o calitate foarte ridicată faţă de Europa, pentru că noi avem plante medicinale. Şi în zona noastră (Gheorgheni – n. red.) sunt peste 80 de plante medicinale, pe care vacile le mănâncă în fiecare zi. Asta reiese din gustul brânzei şi am profitat acum de acest plus pe care îl avem în zona noastră”, a declarat Kastal László.
Citiți și: Florin Dragomir, producător: Pentru un kilogram de telemea de Sibiu folosim 5 litri de lapte de oaie
Portik Hegyi Loránd, specialistul care a realizat brânza maturată câştigătoare este implicat în acest domeniu din anul 2007, a făcut trei ani de pregătire în Elveţia, iar acum este, unul dintre cei mai buni din Ardeal.
Caritas Dezvoltare Comunitare Rurală din Gheorgheni are o fermă de 35 hectare, cu sere şi grădină de plante medicinale, deţine 20 vaci şi prelucrează doar laptele produs în ferma proprie. Aici lucrează 14 persoane, iar mulţi dintre angajaţi s-au întors din Elveţia şi Austria, unde au plecat să lucreze în anii ’90 şi unde au căpătat experienţă în acest domeniu.
Brânzeturile produse la Gheorgheni sunt vândute în târgurile din Harghita, dar şi în alte judeţe, la persoane care apreciază calitatea lor.
Medalie de bronz pentru ”Cașul terapeutic”, trimis la concurs prin niște prieteni
La rândul său, Sarig Attila era în urmă cu 14 ani, alpinist utilitar, avea contracte în toată ţara, dar îşi dorea să revină în satul natal şi să încerce să facă ceea ce făceau, cândva, strămoşii săi de pe Valea Ghimeşului.
Aşa că, a început să înveţe secretele producerii brânzei maturate de la specialişti din România, Elveţia şi Norvegia, fiind cursant chiar şi la ferma didactică din Gheorgheni.
Sortimentul său câştigător la competiţia mondială din Portugalia a fost produs tot din lapte crud de vacă, a fost maturat timp de şase luni şi este terapeutic pentru că cele opt vaci pe care le deţine mănâncă peste 60 de specii de plane medicinale.
Fermierul a mărturisit că, în ultimii ani, a participat la concursuri în ţară şi în Ungaria şi a primit numeroase premii şi s-a gândit că ar fi momentul să se înscrie, în premieră, şi la campionatul mondial al brânzeturilor. Pentru că Portugalia era ”cam departe”, i-a rugat pe nişte prieteni din Ungaria, care mergeau la competiţie, să ducă şi mostra lui de ”Caş terapeutic de Ghimeş”, iar rezultatul anunţat de juriu l-a făcut foarte fericit.
”E terapeutic pentru că vacile mele mănâncă peste 60 de specii de plante medicinale, din fânuri pe care îl fac aici, din zona Ghimeşului. Avem a doua cea mai mare biodiversitate din Europa, în fâneţele de pe Valea Ghimeşului, în Franţa mai există un loc, undeva, care e în faţa noastră. (…) Acum, cât umblu în lume şi văd din ce lapte se fac caşurile prin Europa, eu încep să zic că caşul nostru e preparat din esenţă de lapte, nu din lapte. Pentru că vacile mele dau maxim 20 litri pe zi şi mănâncă numai iarbă, deci nu mănâncă tain, nimic. Numai iarbă şi fânul pe care-l fac. Nu mai există pe piaţă caş de genul ăsta, care să se poate fi cumpărat de undeva şi să aibă calităţile acestea. Este un caş semitare, maturat şase luni, în pivniţă de maturat caş. (…) Are un gust foarte deosebit, pentru că are în el peste 120 tipuri de bacterii bune, care dau gustul acestui caş. Şi este ceva unic, deoarece caşul meu e preparat din lapte crud. Noi nu pasteurizăm laptele, îl transformăm în caş aşa cum este, natural. Deci, avem toate vitaminele şi mineralele şi tot ce este în lapte se transmite în caş”, a spus Sarig Attila.
Medalia de bronz câştigată în Portugalia îi dă speranţa că la ediţia din Elveţia, de peste doi ani, va putea să obţină un rezultat şi mai bun.
