Legea mirosurilor 2025. Gunoiul de grajd – ”miros ofensiv”. Reguli noi la contruirea caselor lângă ferme
agrointeligenta.ro -
Legea mirosurilor 2025. Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică un proiect de act normativ pentru reglementarea modului în care vor fi gestionate reclamațiile privind mirosurile, cum se vor măsura încălcările privind regimul olfactiv, dar și ce mirosuri vor fi încadrate direct ca fiind ofensive. Între acestea, și mirosul de grajd.
Proiectul de legislația pentru Legea mirosurilor a fost pus în consultare publică începând de ieri, vineri, 22 august. În conformitate cu prevederile Legii nr. 123/2020, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Ministerul Sănătății au elaborat atât metodologia pentru stabilirea nivelului de disconfort olfactiv, cât și planul de gestionare a acestui tip de disconfort. Conform unui comunicat al Ministerului, metodologia este destinată evaluării și gestionării la nivel național a mirosurilor care provoacă efecte neplăcute și inacceptabile, respectiv în evaluarea riscului asupra stării de sănătate, în funcție de agentul cauzal și determinarea măsurilor aplicabile în vederea diminuării disconfortului olfactiv. Metodologia se adresează atât operatoriilor economici/titularii activităților care pot genera disconfort olfactiv, cât și autorităților administrației publice centrale și locale și publicului.
Noua legislație privind încălcările din legea mirosurilor arată că cetățenii din zonele rezidențiale, inclusiv cele din mediul rural fac parte din categoria receptorilor ”de o sensibilitate ridicată” care ”se așteaptă în mod rezonabil să se bucure de un nivel ridicat de confort și, unde este de așteptat, în mod rezonabil ca populația să fie prezentă în zonă, în mod continuu sau cel puțin în mod regulat, pentru perioade prelungite, ca parte a tipului normal de utilizare a terenului. Exemplele pot include: persoanele din zonele rezidențiale urbane sau rurale, şcoli sau grădiniţe, spitale, zone turistice sau culturale etc”.
În cadrul fermelor, receptorii sunt ”de o sensibilitate scăzută” și ”nu se așteaptă în mod rezonabil să se bucure de confort sau există o expunere tranzitorie, unde populația ar fi în mod rezonabil de așteaptat să fie prezentă în zonă, numai pe perioade limitate de timp ca parte a tipului normal de utilizare a terenului”.
Noua lege a mirosurilor are în vedere și modul în care se construiește, având în vedere existența exploatațiilor agricole: ”Pentru proiectele de construire a clădirilor în zone exterioare nedezvoltate trebuie să se țină seama de reglementările în domeniul privind amenajării teritoriului si urbanism, de cele referitoare la protejarea exploatațiilor agricole, Normele de igienă și sănătate publică privind mediul de viață al populației, conform prevederilor Ordiului nr.119/2014 cu modificările și completările ulterioare și a Legii nr. 204/2008 privind protejarea exploatațiilor agricole. Spațiile agricole sunt în mod explicit permise. Locuirea în zone exterioare nedezvoltate antrenează un nivel mai scăzut de protecție față de mediul ambiant poluat. Prin urmare, este posibil să se stabilească o limită de până la 0,25 pentru mirosurile agricole din exteriorul zonelor neamenajate”.
În cadrul proiectului se arată că fermele de animale sunt posibile generatoare de conflicte atât în relația cu mediul înconjurător, cât și cu receptorii umani din colectivitățile învecinate.
A fost propus un model și o tactică de comunicare a riscului pentru sănătate, ținând seama de gravitatea acestuia:
1. În cazul emisiilor continue sau intermitente, de intensitate scăzută, cu un potențial redus de periclitare a sănătății publice, sesizabile de un număr semnificativ de persoane (care se simt periclitate sau deranjate și care au formulat, eventual, plângeri verbale sau scrise), se procedează la informarea lor selectivă privind:
– informații legate de lipsa pericolului real pentru sănătate;
– calitatea și prestigiul surselor acestor informații (autoritate medicală, inspectorat, dispensar, agenție, centru, institut medical sau tehnic);
– natura poluanților și nivelele momentane și cumulate ale acestora în factorii de mediu (aer, apa), gradul și aria de răspândire a poluanților (harta răspândirii locale);
– sublinierea faptului că normele regulamentare și legale nu sunt depășite;
– măsurile tehnice și organizatorice luate de către agentul economic pentru reducerea în continuare a nivelelor de contaminare;
– descrierea acțiunilor de informare a publicului aflate în curs sau preconizate;
– menționarea autorităților locale sau naționale care cunosc problema și care au fost antrenate în modalități de supraveghere și limitare a emisiilor potențial toxice;
– numărul canalelor de informare poate fi restrâns la minimum necesar.
2. În cazul emisiilor de intensitate mai mare, cu potențial de periclitare a sănătății publice, pe lângă măsurile de mai sus, cu modificările necesare, legate de efectele dovedite pe starea de săăatate, la concentrațiile efective din zonă, inclusiv comunicarea hărții distribuțiilor locale, se vor înscrie și următoarele acțiuni:
– comunicarea măsurilor de siguranță ce pot fi luate la nivel individual, familial sau comunitar, de limitare a contaminării organismului (a inhalării, ingestiei sau contaminării pielii) sau a mediului cu poluanții specifici;
– lărgirea și multiplicarea canalelor de comunicare, cu includerea școlilor și educatorilor, cu antrenarea medicilor de familie și familiilor potențial afectate, aflate în ariile de contaminare și în cele limitrofe;
– comunicarea anticipată a măsurilor ce trebuie luate în cazul unui incident de contaminare fizico-chimică a mediului, pe categorii de responsabili și de populație expusă;
– comunicarea unor informații, cu rol de “activare” a memoriei colective, privind beneficiile economice ale activității cu efecte poluante și semnificația socială a functionării obiectivului, ocuparea forței de muncă etc. (cu scopul creșterii “acceptabilității” sursei cu potențial poluant).
Citiți și: Legea Mirosurilor – în vigoare! A fost publicată în Monitorul Oficial!
Gunoiul de grajd, încadrat la ”miros ofensiv”
Într-o anexă la metodologie se arată cum sunt clasificate mirosurile în funcție de intesitate. Astfel, la categoria miros ofensiv se încadrează: mirosul de sânge, mirosul de ars, mirosul de cauciuc ard, mirosul de putred, mirosul de fecale, mirosul de levigat depozit de deșeuri, mirosul de gunoi de grajd, mirosul de mercaptan, mirosul de putred, mirosul de rânced, mirosul de carne crudă, mirosul de ouă alterate, miros de septic, mirosul de canalizare, mirosul de acru, mirosul de lapte alterat, mirosul de urină și mirosul de vomă.
Documente utile:
