Sucul de Aguridă – asul din mâneca unei familii care a investit 20.000 de euro într-o făbricuță de bunătăți ca-n vremea bunicii

Gabriela Gimbășanu - 17 martie 2015 09:46

Conștienți că nu puțini sunt micii producători de dulcețuri și siropuri naturale, doi soți din Vrancea au reușit să construiască de la zero un brand nou, bazat pe rețete locale demult uitate. Cu produse unice pe piață precum sucul de Aguridă sau pelteaua de struguri Merdenchi, familia Grigoriu face astăzi profit respectând rețetele vechi de peste 200 de ani moștenite de la bunici.

Cei doi tineri au ajuns să investească 20.000 de euro în visul lor de a vedea brandul ”Bunătăți din natură” pe raftul magazinelor și țară și nu numai. Totul a pornit, însă, de la un alt business al familiei – unul cu coșuri de cadouri pentru companii, și de la o vizită la un producător artizanal din Franța.

“Bunătăți din natură a lua naștere de la o afacere pe care am pornit-o în urmă cu 8 ani, când noi făceam coșuri cu bunătăți pe care le vindeam în perioada sărbătorilor mai ales către companii mari, multinaționale. La acea vreme, produsele pe care le foloseam erau, majoritatea, importate din: Olanda, Italia, Spania, Franța. Ajungând la unul din furnizorii noștri din Franța am văzut cum se fabrică dulceața artizanală. Totul se făcea într-o manieră simplistă, fără bandă de producție: doar se fierbeau dulcețurile în vase de cupru și erau respectate rețetele franțuzești consacrate. Această vizită m-a inspirat și am luat decizia să ne apucăm să facem coșuri cu produse românești. Așa a apărut mica noastră făbricuță”, ne-a vorbit Ramona Grigoriu despre cum a luat naștere afacerea cu dulcețuri din comuna Vârteșcoiu, județul Vrancea.

Sucul de Aguridă se folosește pentru acritul ciorbei

Încă de la început, familia Grigoriu a pariat pe rețete vechi, moștenite de la bunica. Între ele, două pentru produse locale care, odinioară, aveau mare căutare și pe care lumea le-a uitat. Primul pe listă: sucul de Aguridă. “Este un produs vechi, tradițional în partea Vrancei. În zona această viticolă, unde sunt foarte mulți struguri, pentru oamenii locului era mai simplu să acrească ciorba cu sus de struguri verzi decât să facă borș. Practic așa a luat naștere sucul de aguridă”, explică producătoarea originea sucului de Aguridă pe care l-a readus pe piață și pe care îl comercializează la un preț de 7 lei/sticla de 750 ml.

Din ingrediente naturale, produsul se ține foarte bine, nu se strică, are un aport ridicat de vitamina C, este un foarte bun detoxifiant natural și, foarte important, are un gust deosebit. ”Se obține prin pasteurizarea strugurilor verzi. Secretul unui suc bun de Aguridă se ascunde în soiul de struguri pe care îl folosești, pentru că soiul trebuie să îți ofere o anumită cantitate de zeamă, taninuri și o concentrație ideală de vitamine. La alegerea soiurilor de struguri pentru agruidă mă ajută socrul meu care este inginer oenolog și, totodată, tehnologul făbricuței” ne-a povestit familia Grigoriu despre rădăcinile și secretele sucului de aguridă.

Pelteaua de struguri – apreciată de francezi, dar uitată de români

Un alt produs readus pe piață de afacerea ”Bunătăți din natură” este Merdenchiul – pelteaua de struguri, o delicatesă în Franța, dar uitat la noi în țară. “Oameni din zonă prelucrau via și așa au obținut și această peltea de struguri albi. Merdenchiul există și în zona Franței viticole, dar acolo prețul de valorificare al acestuia este foarte ridicat. Tot așa, și oamenii din zona viticolă a Franței au știut că doar din anumite soiuri de struguri se poate obține o peltea. Deși la francezi este foarte celebru și apreciat, în România nu a auzit mai nimeni de el. Eu i-am păstrat numele pe care îl foloseau buncii mei, pentru că este un nume unic la fel ca și produsul”, ne-a vorbit vrânceanca despre produsul pe care a reușit să-l salveze de uitarea oamenilor.

Un borcan de Merdenchi costă 12 lei pe www.bunatatidinnatura.ro.

Făbricuță în casa bunicilor

Pentru a ajunge la performanța de a crea un brad cu potențial, familia Grigoriu a avut în calcul investirea tuturor economiilor pentru a ajunge la profit. “Am pus în valoare casa și terenul care ne-a rămas moștenire de la bunici. Pe teren am înființat o mică livadă, pe care o avem împărțită în zone: cu arbuști fructiferi, cu pomi fructiferi și cu mirodenii pe care le folosim la dulcețuri. Tot de la bunici ne-a rămas ca amintire gustul dulcețurilor de prune făcute cu atâta dragoste de bunica, sucul de aguridă și poate cel mai important ne-au rămas rețetele”, se destăiunuie Ramona Grigoriu.

“Cred că investiția inițială a fost de 20.000 de euro, dar noi și acum reinvestim o parte din încasări pentru a ne dezvolta. Acum, de exemplu, lucrăm la o linie mai modernă de pasteurizare în colaborare cu o firmă specializată. Roata se învârte și odată cu ea și finanțele. Pentru noi important este ca atunci când un om vine și cumpără de la noi un borcan de dulceață, atunci când ajunge acasă și-l desface să-l asocieze cu ceva. Este foarte important pentru noi să oferim clienților noștri experiențe gustative unice”, ne-a precizat antreprenoarea despre ce a însemnat ca și investiția mica afacere cu dulceață.

Fructe cumpărate de la producători locali

Pentru că nu dețin o suprafață mare de livadă, familia Grigoriu apelează la producătorii din zonă pentru a se aproviziona cu fructele de care are nevoie pentru obținerea dulcețurilor. ”Suprafața de teren pe care noi avem pomișori este una foarte mică. Pot spune că fructele de aici mă ajută să experimentez și să testez rețete. Toate fructele pe care le prelucrăm noi provin din comunele vrâncene învecinate, de la oameni gospodari cu drag de pământ. Ei sunt cei care pot să-mi livreze fructe proaspete în cantități mici, constant, până reușesc eu să-mi fac șarjele de dulceață. În plin sezon, procesăm maxim 20-30 de kilograme de fructe pe zi. Nu facem gem din fructe congelate. Dulcețurile noastre se fac doar atunci când există fructe proaspete pe piață”, ne-a spus Ramona Grigoriu.

Producătoarea de ”bunătăți din natură” a subliniat faptul că este important ca, atunci când mănânci o dulceață, să regăsești fibra din fruct, care îți oferă o senzație gustativă unică.

Rețete unice de inspirație franțuzească

După multe experimente, vrânceanca a reușit să-și facă propriile rețete având ca sursă de inspirație bucătăria franceză, dar în special cea românească.

“Rețetele pentru întreaga gamă de produse le-am cules de la noi din țară și aici mă refer la rețetele pentru sucul de aguridă și merdenchi, dar am avut ca sursă de inspirație și rețetele franțuzești de dulcețuri pe care le-am experimentat în diverse combinații unice. Așa au luat naștere dulceața de zmeură cu vișine sau dulceața de căpșuni cu pepene galben. Din aproape în aproape, am reușit să îmi fac propriul rețetar. În grădină avem mai multe soiuri de mentă și așa am ajuns să facem dulceață de pepene galben cu mentă și dulceață de cireșe cu mentă. Practic, avem propria gamă de produse obținute din rețete unice”, ne-a mărturisit Ramona Grigoriu.

Vânzare online și la târguri

“Ne vindem producția de dulcețuri și siropuri online și înc adrul târgurilor de profil. Nu avem un magazin în care să ne vindem produsele și, fizic, că nu aș putea să fac față. Nu simțim încă nevoia unui magazin, pentru că cererea de produse nu ne lipsește. Mai mult, nu pot să pun pe cineva să-mi vândă dulcețurile și siropurile pe care le fac cu atâta dragoste, pentru că toate produsele noastre au în spate o poveste. Multă lume caută și povestea din spatele produsului, nu doar un simplu borcan de dulceață”, ne-a spus familia Grigoriu, despre motivul pentru care nu și-au făcut încă un magazin de desfacere a produselor.

Cererea se modifică de la an la an

O latură delicată a afacerilor cu delicatese, în special cu dulcețuri este faptul că gusturile sunt într-o schimbare continuă și micilor producători le este aproape imposibil să își facă stocuri pe care au siguranța că le vor valorifica la un preț corect. „ Anul trecut de exemplu s-au vândut dulcețurile și siropurile de căpșuni. În general, vindem foarte bine tot ce facem. Nu avem un produs cel mai căutat, în general se caută: cireșele amare, nucile verzi și fructele de pădure. Oamenii sunt foarte încântați de combinațile de fructe pe care noi reușim să le punem în valoare. De exemplu, la dulceața de nuci verzi am pus puțină scorțișoară tocmai ca să îi iau din gustul de iod specific”, ne-a precizat antreprenoarea din Vârteșcoiu.

“Aș dori ca români să aibă mai multă încredere în produsele tradiționale. Dacă fiecare dintre noi ar cumpăra măcar o dată ce face micul producător, i-am da o șansă și putem descoperi numeroase produse bune și foarte bune. Trebuie să învățăm să apreciem efortul, munca producătorilor care vor să păstreze rețete vechi, autentic românești. Eu chiar mă străduiesc să păstrez niște produse care se faceau acum sute de ani, să le promovez și să le transmit mai departe. Aceasta este povestea mea, a barndului Bunătăți din natură. Nu e o poveste de succes, este o luptă contiună pentru a face ceva ce speri să fie apreciat și să trăiască mai mult. E ca un puișor care trebuie să crească și să fie transmis mai departe”, Ramona Grigoriu, antreprenor.