Concluzii meteorologice despre anul agricol 2023-2024. Provocări pentru noile culturi
Angelica Lefter -
Anul agricol 2023 – 2024 a fost unul cu suișuri și coborâșuri din punct de vedere meteorologic și agrometeorologic. Fermierii s-au confruntat cu o serie de fenomene, pe fondul schimbărilor climatice, inclusiv lipsa de umiditate din sol, care a determinat unele plante să sufere de stres hidric. Pe de altă parte, grindina a făcut prăpăd, iar precipitațiile căzute în cantități uriașe într-un timp scurt au dus și ele la pagube mari pentru fermieri.
Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a transmis, la final de an 2024, concluziile raportate la prognozele agrometeorologice emise pentru anul agricol 2023-2024. Potrivit agrometeorologilor, încă din toamna anului 2023 s-a înregistrat un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obişnuit, la nivelul întregii ţări, chiar deosebit de ridicat în zonele sudice şi estice. În evoluția vremii, specialiștii au amintit toate perioadele prin care au trecut plantele, de la semănat la recoltat, dar și principalele fenomene care au făcut ca acestea să arate într-un anumit fel sau altul, amintind de secetă, arșiță, grindină, ploi torențiale și vânt puternic.
Citiți și: Seceta bagă combina în lanurile de porumb. Fermierii recoltează mai devreme în acest an
Concluzii ANM legate de anul agricol 2023-2024
Anul agricol cuprins între septembrie 2023 și august 2024 s-a caracterizat din punct de vedere al valorilor medii de temperatură înregistrate la stațiile meteorologice reprezentative pentru teritoriul agricol al țării, prin abateri pozitive semnalate în 11 luni, cuprinse între 1,7 grade Celsius (în luna noiembrie 2023) și 7,2 grade Celsius (în luna februarie 2024), astfel fiind un an călduros.
Luna mai 2024 s-a evidențiat prin temperaturi medii situate sub mediile multianuale de referință 1991 – 2020, cu abatere negativă de -0,2 grade Celsius. Analiza parametrului agrometeorologic ”asprimea iernii” ce caracterizează perioada rece a anului agricol 2023 – 2024, evidențiază faptul că, atât sub aspectul ”unităților de ger” înregistrate în intervalul decembrie 2023 – februarie 2024, cât și al ”unităților de frig” din intervalul noiembrie 2023 – martie 2024, iarna a fost blândă, înregistrându-se sub 10 ”unități de ger”, respectiv sub 200 ”unități de frig”, în aproape toată țara.
Cantitățile de precipitații cumulate în intervalul septembrie – octombrie 2023, respectiv perioada când se seamănă culturile de grâu de toamnă, s-au situat în limite scăzute și deosebit de scăzute (sub 80 l/mp), pe aproape întreg teritoriul agricol al țării.
Precipitații optime și ridicate s-au înregistrat în cea mai mare parte a Maramureșului, local vestul Transilvaniei, vestul și nord-estul Crișanei, izolat în extremitatea vestică a Banatului. Numărul de zile în care s-au înregistrat precipitații reduse și chiar absente a fost de 42-57 zile.
La sfârșitul lunilor septembrie 2023 și octombrie 2023, conținutul de apă în stratul de sol 0-20 cm (ogor) prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, seceta pedologică fiind moderată, puternică și extremă, pe suprafețe agricole extinse din sud-estul, sudul și estul țării. Rezerva de umiditate se situa în limite satisfăcătoare, apropiate de optim și izolat optime, în Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei, Crișanei și a Banatului, local nordul, nord-vestul, estul și centrul Moldovei.
Regim pluviometric moderat spre secetos în intervalul noiembrie 2023 – martie 2024
În intervalul noiembrie 2023 – martie 2024, regimul pluviometric a fost secetos și moderat secetos, fiind caracterizat de cantități deficitare de precipitații situate sub 200 l/mp, în majoritatea regiunilor agricole. Precipitații optime și ridicate din punct de vedere agricol s-au semnalat în Maramureș, cea mai mare parte a Banatului, Crișanei și a Transilvaniei, local în sudul, nordul și nord-estul Munteniei, sud-estul și nordul Dobrogei, sud-vestul Olteniei, estul Moldovei. Analiza indicelui de împrimăvărare din intervalul 01 februarie – 10 aprilie 2024, evidențiază faptul că, s-au totalizat 500-805 ”unități de căldură”, în aproape toată țara, ceea ce caracterizează împrimăvărare foarte timpurie.
Cantitățile optime de precipitații căzute în luna aprilie 2024 au îmbunătățit aprovizionarea cu apă în stratul de sol 0-20 cm, astfel încât, la sfârșitul lunii, conținutul de umiditate prezenta valori satisfăcătoare, apropiate de optim și optime, pe aproape întreg teritoriul agricol al țării. Local în estul și sud-estul Moldovei, estul Olteniei, nordul și nord-vestul Banatului, nord-estul și sud-vestul Munteniei se semnala seceta pedologică moderată. Pe parcursul lunii mai 2024, ritmurile fiziologice ale speciilor de câmp şi pomi-viticole au avut o evoluţie pe ansamblu normală pe majoritatea suprafeţelor agricole, îndeosebi pe terenurile cu o aprovizionare satisfăcătoare cu apă a solului.
Deficit de apă în perioada dezvoltării grâului, în 2024
Pe parcursul perioadei mai – iunie 2024, în care grâul de toamnă s-a aflat în faze fenologice cu cerințe maxime față de apă, respectiv înspicare, înflorire, formare și umplere bob, cantitățile de precipitații au fost deficitare, caracterizând un regim pluviometric moderat secetos, secetos și excesiv secetos, în majoritatea zonelor de cultură. Precipitații optime s-au înregistrat local în nordul, nord-estul, centrul, estul și vestul Transilvaniei, estul Crișanei, nord-estul și vestul Olteniei, vestul și izolat estul Moldovei, estul Banatului.
Citiți și: Tratament de urgență la pomi afectați de grindină
Culturi agricole afectate de grindină, vânt puternic și căderi masive de apă
În vara anului 2024, local în nordul, centrul, estul, vestul şi sudul ţării, căderile de grindină şi cantităţile de apă mai însemnate căzute în intervale scurte de timp, asociate cu intensificări ale vântului cu aspect de vijelie, au afectat parțial culturile agricole prin ruperea ramurilor, scuturarea fructelor, aparat foliar rupt/perforat/sfâşiat, în special în lunile iunie şi iulie 2024.
Pe fondul menţinerii stresului hidric asociat cu cel termic din aer şi sol de lungă durată, la culturile prăşitoare de porumb și floarea-soarelui procesele de maturare au fost forţate, extinzându-se suprafeţele agricole compromise parţial/total, porumbul fiind recoltat pentru furaj. De asemenea, în plantaţiile pomicole și viticole s-au semnalat fructe subdimensionate şi deshidratate, cu procent scăzut de zaharuri, iar la cartof, un număr redus de tuberculi/cuib, cu efecte negative asupra producţiilor, din punct de vedere al calităţii şi cantităţii.
Fenomentul de arșiță din vara anului 2024 a afectat culturile
Fenomenul de ”arșiță” s-a manifestat cu intensitate accentuată în anotimpul de în aproape toată țara, în 31-80 de zile. Din cauza creșterii temperaturii peste pragul critic de rezistență al plantelor (∑Tmax ≥32˚C), în vara anului 2024, s-a înregistrat deprecierea stării de vegetație, plantele având o suprafață foliară redusă în detrimentul procesului de asimilație a substanțelor. S-a semnalat fenomenul de șiștavire a boabelor la porumb, ofilirea și răsucirea temporară a aparatului foliar în orele de amiază, îngălbenirea și uscarea prematură a frunzelor, reducerea cantității de substanță uscată acumulată în bob la plantele prășitoare, forțări stadiale în evoluția fenologică, apariția plantelor sterile în cultura porumbului, precum și semințe seci și capitule subdimensionate la floarea-soarelui, procesele vegetative fiind stânjenite.
În intervalul iunie – august 2024, respectiv perioada de consum maxim faţă de apă a culturii de porumb, precipitațiile înregistrate la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic s-au situat sub 200 l/mp, fiind deficitare, pe aproape întreg teritoriul agricol, cu excepția zonelor din centrul și nordul țării.
Sub aspect pluviometric, anul agricol 1 septembrie 2023 – 31 august 2024 s-a caracterizat prin cantități deficitare de precipitații situate sub 600 l/mp, în aproape toate regiunile agricole.
Precipitații normale și ridicate din punct de vedere agricol s-au semnalat în cea mai mare parte a Maramureșului, nordul Transilvaniei, izolat sud-estul Dobrogei, estul Banatului, nord-vestul și estul Crișanei. La sfârșitul lunilor iulie 2024 și august 2024, rezerva de apă pe adâncimea de sol 0-100 cm, în cultura neirigată de porumb, prezenta valori scăzute și deosebit de scăzute, atingând coeficientul de ofilire a plantelor (Co), fenomenul de secetă pedologică moderată, puternică și extremă semnalându-se în aproape toate regiunile agricole.
