Ferma de măgărițe, o afacere cu potențial uriaș. Asinia Farm – producție de lapte, în curând și de carne
Violina Gorcinschi -
Asinia Farm – a doua fermă de măgărițe din România. Asinia Farm, a doua fermă de măgărițe din România, este situată în localitatea Orăștie, județul Hunedoara. Gestionată de fermierul Călin Lozneanu și partenerul său, ferma cu un efectiv de 500 de capete se concentrează pe producția de lapte ecologic de măgăriță, cunoscut beneficiile pe care le aduce sănătății. Înființată în 2016, în ciuda lipsei de sprijin din partea Ministerului Agriculturii, ferma a reușit să se dezvolte semnificativ în acești ani, fiind dotată acum cu o unitate de procesare a laptelui, urmând ca, în curând, să se deschidă și un abator pentru producția de carne de măgar.
Jurnaliștii Agrointeligența – AGROINTEL.RO au realizat un reportaj la una dintre puținele ferme de măgărițe din România – Asinia Farm. Călin Lozneanu, administratorul unității agricole, ne-a prezentat ce presupune această activitate în România, țară în care fermele de măgărițe nu primesc nicio finanțare din partea statului. Acesta a explicat modul în care se produce și se procesează laptele de măgăriță, cum îl comercializează, cum se îngrijesc animalele, cât de căutat este acest produs și ce planuri de viitor au pentru dezvoltarea fermei.
Ferma de măgărițe Asinia Farm: 500 de animale pe 500 ha de teren
Călin Lozneanu a explicat că, înainte să deschidă crescătoria de măgărițe, pe același teritoriu a gestionat o fermă de cereale, activitate la care a renunțat din cauza crizei prețurilor. Astfel, el și partenerul său au decis să își încerce norocul cu o idee inedită – producția de lapte de măgăriță. Fondată în 2016, ferma de la Orăștie a ajuns să aibă un efectiv de 500 de animale, dintre care 70 sunt masculi. Întinsă pe o suprafață totală de 500 ha (teren arabil și pășune, 8 ha clădirile), Asinia este a doua fermă de măgărițe recunoscută legal în România.
”Avem opt ani de când activăm în domeniu, am trecut pe al nouălea an. Înainte, aici aveam de 30 de ani cultură mare de cereale. Am lucrat peste 1.200 de hectare. După, a fost acea criză foarte mare cu prețurile mici la produse și atunci am zis să ne apucăm să facem altceva. Am zis să ne apucăm de măgărițe. Am început cu opt animale. Le-am înmulțit și am mai achiziționat exemplare din țară. În momentul de față, legal, în România sunt doar două ferme autorizate: noi și încă una de la Oradea. Nu mai sunt alte ferme autorizate în România. Sunt doar crescători care au 20-30 de măgărițe. Acum avem în jur de 500 de animale în efectiv, inclusiv vreo 70 de masculi”, povestește fermierul de la Orăștie.
Citește și: Laptele de măgăriță, o adevărată mină de aur! Un clujean vinde litrul cu 100 de lei pe liste de așteptare
Fermă de măgărițe certificată ecologic
Asinia Farm este o fermă certificată ecologic. De-a lungul timpului, s-a investit în utilaje și echipamente speciale care să respecte tehnologia agricolă și să asigure respectarea standardelor stricte pe care acest titlu le impune. Pe lângă acestea, ferma are 20 de muncitori care se ocupă de îngrijirea animalelor, de producția vegetală, dar și de muls, procedură anevoioasă care consumă timp.
”Avem toată gama de utilaje: remorci tehnologice, cositori, prese de balotat, tractoare, greble. Avem și mulgătoare specială. Noi suntem și produs ecologic, certificați eco de 7 ani. Înainte de muls se spală ugerul, avem niște soluții ecologice recomandate. Mulsoarea durează la noi în jur de 4-5 ore. Nu e ușor. Fiecare măgăriță se ia în parte, se curăță ugerul, se mulge. După ce se mulge o dăm cu o soluție specială pentru regenerarea ugerului. Nu vrem să ne batem joc de ele”, a explicat Călin Lozneanu.
Cât lapte produce pe zi o măgăriță
Laptele de măgăriță este recunoscut pentru proprietățile sale miraculoase. Oamenii îl cumpără din farmaciile naturiste pentru a-și întări sistemul imunitar și pentru a-și rezolva și probleme de sănătate mai complicate. Călin Lozneanu ne-a povestit că pe la fermă au trecut și oameni care au reușit să se vindece de boli mai grave datorită consumului de lapte de măgăriță. Totuși, producția zilnică de lapte a unei măgărițe este destul de mică, iar procesarea, care are loc tot la fermă, presupune mai multe etape impuse de legislație, dar și a condițiilor de păstrare a acestui produs.
”Producția zilnică de lapte de la o măgăriță e de la 150 la 500 mililitri. Multă lume zice că dă 1-1,5 litri, dar noi nu luăm tot de la măgăriță pentru că am omorî puii. Noi luăm doar surplusul de lapte. La noi în fermă, în total, de la o mulsoare, obținem 30-50 litri pe zi. Laptele de măgăriță are omega 3, omega 6, antibiotice naturale, nu are grăsime. Oamenii au început să îl folosească. Noi de la an la an creștem vânzările. Laptele este foarte pretențios. Noi nu îl producem ca să rămânem cu el pe stoc, ci știm dinainte cam care sunt cerințele și atunci mulgem cu maximum o săptămână înainte de a face livrarea. Laptele îl procesăm și îl congelăm. Avem un termen de valabilitate de 9 luni în acest moment. Înainte, când îl produceam normal, la sticlă, și îl livram, ținea maximum 14 zile. Termenul e foarte scurt pentru laptele proaspăt. Este pretențios. Dacă stă un pic la căldură, se strică. Nici nu se fierbe. Legislația românească ne impune să îi facem un tratament. Îl pasteurizăm la o temperatură foarte joasă. Nu avem voie să îl vindem crud. Alte țări au voie, noi nu”, a explicat fermierul.
Călin Lozneanu a explicat că, pentru a îngheța laptele, se folosesc abatitoare performante speciale, cu ajutorul cărora, prin șoc termic, se îngheață 200 de litri în doar 20 de minute.
Călin Lozneanu, Asinia Farm: ”O măgăriță cu pui se vinde acum cu 1.000 de euro”
Măgărițele au o perioadă lungă de gestație, de circa 12 luni, având două fătări în trei ani. Cu toate acestea, de regulă nu există complicații la fătare. Perioada de lactație este de la 6 luni la un an.
”O gestație se duce 12 luni. Femela fată de două ori în trei ani. Mai sunt unele gestații care nu prind. Totul se face pe cale naturală, nu artificială. Am avut complicații la fătări, dar foarte puține. La majoritatea sunt fătări normale. În ultima perioadă o măgăriță bună cu pui a ajuns să coste în jur de 1.000 de euro”, a spus fermierul.
Reprezentantul Asinia Farm a mai explicat că măgarii nu sunt susceptibili la anumite boli specifice. Conform legislației, animalelor li se recoltează probe de sânge pentru analize de două ori pe an și necesită deparazitare de 2-3 ori pe an.
Citește și: Ferma de măgari, afacere prosperă în pandemie pentru un tânăr întors din străinătate
Călin Lozneanu: Măgărița consumă 7-8 kg de lucernă pe zi. Sunt animale foarte pretențioase
Din cauza investițiilor făcute de la an la an, cei de la Asinia Farm nu au putut să ne dea o cifră exactă în legătură cu ce se cheltuie și care este profitul, însă este cert că își produc singuri furajele, având o suprafață de 100 hectare teren arabil unde cultivă lucernă și 400 de hectare de pășune. Meniul animalelor nu este foarte diversificat – consumă lucernă și iarbă de pășune, într-o cantitate medie de 7-8 kg pe zi. Consumul de apă proaspătă este, de asemenea, important în cazul măgărițelor, în special în perioada de iarnă, când mănâncă exclusiv hrană uscată.
”La noi este un ciclu pentru că încontinuu investești și cheltui. Nu pot să vă dau o cifră. Măgarii nu sunt foarte costisitori, ci foarte pretențioși. Nu îți mănâncă mâncarea dacă are mucegai. O măgăriță consumă cât îi dai. Mănâncă, se plimbă un pic, iar mănâncă. În medie, consumă 7-8 kg de lucernă pe zi. Le hrănim cu lucernă și pășune. Primăvara, le mai suplimentăm cu uruială sau calciu”, a explicat crescătorul.
Chiar dacă a fost secetă, randamentul pe hectarul de lucernă în acest an a fost unul satisfăcător la ferma Asinia: peste 5 tone/ha.
”Anul trecut am avut patru coase. Anul acesta am făcut cinci coase și a fost un an foarte secetos. Nu mă așteptam să scoatem așa bine. Am fost foarte mulțumiți. La început au fost ploi, apoi a dat seceta, dar am scos peste 5 tone/ha”, a spus Călin Lozneanu.
Asinia Farm vinde laptele congelat cu 27 lei/200 ml
Asinia Farm comercializează laptele congelat, în doze de 200 ml atât la poarta fermei, cât și în colaborare cu diferite magazine și farmacii naturiste din țară. Într-un an, ferma de la Orăștie a reușit să vândă 7-8 tone de lapte.
”Vindem direct de la fermă. Avem trei farmacii în Orăștie și lucrăm cu câteva lanțuri de farmacii umane, naturiste. Lucrăm și cu eMag, Sezamo. La poarta fermei îl vindem la doză de 200 mililitri. Omul când își pune în pahar a băut de maximum două ori. Dacă facem la doză mai mare, apar bacteriile, se contaminează imediat și se strică. La fermă, o doză are un preț de 27 de lei”, a spus reprezentantul Asinia Farm.
Laptele de măgăriță se folosește și în industria cosmetică, iar brânza ajunge la prețuri exorbitante – un kilogram costă peste 1.000 de euro. Din cauza costurilor, cei de la Asinia au considerat că producția de brânză nu este rentabilă în România. Chiar dacă deține autorizație pentru a comercializa extern oriunde în lume, ferma încă nu exportă lapte, însă poartă discuții cu diferite companii pentru a face acest lucru în viitor.
În acest an, Asinia Farm și-a propus și deschiderea unui abator pentru a produce mezeluri din carne de măgar, delicatese care sunt la mare căutare. Prețul unui kilogram de salam ajunge la 150-170 de lei.
”Am terminat în proporție de 99% abatorul, a fost o perioadă un pic mai aglomerată. Începând cu luna ianuarie vrem să vindem mezeluri la carmangerie. Vindem mezeluri. Pe piață, în momentul de față, salamul se vinde cu 150-170 lei/kg. Nu îl găsești în magazinele obișnuite, dar se mănâncă foarte mult”, a adăugat Călin Lozneanu.
Fermele de măgari din România, ocolite de subvenții și finanțare
Cu toate că s-au făcut planuri mari de extindere, ferma de măgărițe de la Orăștie nu a reușit să accelereze în drumul către dezvoltare, din cauza lipsei de finanțare în acest sector. Potrivit fermierului, Ministerul Agriculturii nici nu vrea să audă de rugămințile crescătorilor, în ciuda presiunilor făcute de asociația de la Oradea.
”Din păcate, nu există interes pentru treaba asta. Noi nu am primit și nu am putut accesa fonduri europene. Când aud că avem fermă de măgărițe, zici că le dai foc. Nu avem niciun fel de subvenție. Ne zbatem de ani de zile să prindem și noi ceva subvenție cât de mică pe cap de animal, pe litru de lapte vândut, pe orice, nimeni nu e interesat. Există la Oradea o asociație a crescătorilor de măgărițe care a făcut memorii, a făcut presiune la minister. Personal m-am adresat la minister. Nu am primit nici un răspuns. Nici că da, nici că nu”, a precizat Călin Lozneanu.
În România, măgarul nici nu este recunoscut ca animal folosit în agricultură, în timp ce în alte țări, guvernele abordează cu interes și susținere acest sector.
”În nomenclatorul lor nici nu este trecut măgarul. Au porcul, găina, vaca, oaia. Am pus presiune și tot degeaba. Noi am vrut să facem extindere pe fonduri, nu am putut. În alte țări pot să pună punctul pe i, ei au subvenții, au beneficii. De exemplu, în Italia, toate mămicile care au născut și nu au lapte beneficiază de lapte de măgăriță subvenționat 100% timp de 6 luni de zile. Sârbii, iar, sunt mari producători. Au o grămadă de facilități”, a conchis fermierul.
În România, se știu foarte puține lucruri despre acest animal. Chiar dacă, spre exemplu, în SUA, se fac nenumărate studii despre cum funcționează măgarii și cât de multe beneficii aduce laptele produs, la noi în țară nu s-a investit în cercetare. Asinia Farm, însă, colaborează cu Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară de la Cluj care efectuează analize și realizează experimente.
