• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ion Olteanu, prima vizită în câmp la început de an: ”Sol afânat, nici urmă de băltiri, îngrășăminte 0 la semănat”

    agrointeligenta.ro

    Adaugă-ne ca sursă preferată în Google

    Începutul de an îi găsește pe fermieri pe câmp evaluând culturile de toamnă la intrarea în 2025. În apropiere de București, orzul cultivat pentru al doilea an în sistem no-till de către fermierul Ion Olteanu, fondatorul Agromad Crops, este răsărit și se prezintă bine având în vedere că această cultură este gândită să aibă o eficiență maximă cu un nivel redus de cheltuială.

    Fermierul Ion Olteanu a făcut prima evaluare în câmp la început de an. A pornit cu orzul, cultură la care a redus la zero fertilizarea în toamnă. Este o strategie pe care și alți fermieri o urmează pentru a reduce costurile, dar și pentru a evita riscurile având în vedere că seceta din toamnă pune sub semnul întrebării răsărirea și dezvoltarea culturilor după semănat.

    Orz semănat în sistem no-till
    Orz semănat în sistem no-till

    Orzul din ferma lui Ion Olteanu nu a fost fertilizat în toamnă

    În fermele Agromad Crops, orzul, la fel ca și celelalte culturi de cereale păioase, se cultivă în sistem no-till. Această tehnologie prezintă o serie de avantaje, dar, așa cum preciza fermierul Ion Olteanu, nu dă culturilor un aspect ”comercial”.

    ”Orz este în anul doi de no-till. Solul deja este afânat, nici urmă de băltiri, îngrășăminte 0 la semănat! Pare singura cale pentru a evita falimentul: reducerea trecerilor pe teren prin lucrări cât mai puține, reducerea îngrășămintelor, reducerea cheltuielilor cu forța de muncă, a reparațiilor, combustibilului, tratamente fitosanitare doar cand este imperios necesar”, a precizat Ion Olteanu despre strategia pe care o consideră câștigătoare în acest an pentru eficientizarea costurilor la hectar.

    În plus față de o rentabilitate crescută, o tehnologie minimă aduce o serie de alte beneficii care poate nu se văd pe câmp cu ochiul liber, ci doar la o studiere a solului. ”Ca bonus, dar poate cel mai important este păstrarea apei în sol, îmbunătățirea solului prin accelerarea vieții microbiene și înmulțirea râmelor, refacerea humusului în timp și oprirea procesului de acidificare, precum și multe alte avantaje”, a precizat Olteanu.

    Fermierul a menționat și care ar fi minusurile unui no-till cu cheltuieli reduse: ”Sunt desigur și dezavantaje: densitatea, în special la rapiță, este mult sub cea în teren pregătit, rapița fiind printre puținele opțiuni la asolamentul și asa foarte scurt din ferme, producțiile mai mici în anii în care este apă suficientă”.

    Ion Olteanu a menționat la ”minusuri” și nevoia fermierului de a schimba complet semănătorile pentru a trece la no-till, de a cumpăra tractoare mai puternice, cu roți duble sau șenile, investiție ce presupune costuri sute de mii de euro, chiar milioane de euro, în funcție de tipul echipamentului și de suprafața lucrată. ”Dar, totuși, trebuie făcută trecerea în contextul în care clima rămâne ca în ultimii 5 ani! Recolte normale dragi fermieri!”, le urează Ion Olteanu colegilor fermieri la început de an.

    Te-ar mai putea interesa

    Avans APIA 2026. Anunț oficial despre sumele care se achită la prima tranșă din subvenții Harta ploilor: Județele care au primit precipitații și cele unde nu a căzut niciun strop Subvențiile fermierilor, în așteptare. Tánczos Barna: „Zac undeva la Ministerul Finanțelor sau la Guvern” Despăgubiri de secetă: 333 lei/ha. Cererile trebuie depuse la APIA începând de luni, 12 octombrie O cooperativă din România își face propria rețea de magazine. Primul aprozar a fost deschis la Sibiu!

    Ultimele știri

    Egiptul ar putea înăspri cerințele de calitate a grâului după problemele cu cerealele bulgărești Lemne de foc 2026. Prețul unui metru cub de lemn cumpărat direct de la Romsilva Grâul și porumbul cresc la Constanța, rapița recuperează 7 euro/t. Ce se întâmplă cu floarea-soarelui Scandal între ciobani și fermieri – distrugeri de culturi și amenințări: „Ne e frică să mai mergem pe câmp” Seceta compromite rapița în vestul țării. Dan Herțeg, fermier: „Astăzi n-am niciun fir răsărit”