• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Ion Olteanu, prima vizită în câmp la început de an: ”Sol afânat, nici urmă de băltiri, îngrășăminte 0 la semănat”

    agrointeligenta.ro -

    Începutul de an îi găsește pe fermieri pe câmp evaluând culturile de toamnă la intrarea în 2025. În apropiere de București, orzul cultivat pentru al doilea an în sistem no-till de către fermierul Ion Olteanu, fondatorul Agromad Crops, este răsărit și se prezintă bine având în vedere că această cultură este gândită să aibă o eficiență maximă cu un nivel redus de cheltuială.

    Fermierul Ion Olteanu a făcut prima evaluare în câmp la început de an. A pornit cu orzul, cultură la care a redus la zero fertilizarea în toamnă. Este o strategie pe care și alți fermieri o urmează pentru a reduce costurile, dar și pentru a evita riscurile având în vedere că seceta din toamnă pune sub semnul întrebării răsărirea și dezvoltarea culturilor după semănat.

    Orz semănat în sistem no-till
    Orz semănat în sistem no-till

    Orzul din ferma lui Ion Olteanu nu a fost fertilizat în toamnă

    În fermele Agromad Crops, orzul, la fel ca și celelalte culturi de cereale păioase, se cultivă în sistem no-till. Această tehnologie prezintă o serie de avantaje, dar, așa cum preciza fermierul Ion Olteanu, nu dă culturilor un aspect ”comercial”.

    ”Orz este în anul doi de no-till. Solul deja este afânat, nici urmă de băltiri, îngrășăminte 0 la semănat! Pare singura cale pentru a evita falimentul: reducerea trecerilor pe teren prin lucrări cât mai puține, reducerea îngrășămintelor, reducerea cheltuielilor cu forța de muncă, a reparațiilor, combustibilului, tratamente fitosanitare doar cand este imperios necesar”, a precizat Ion Olteanu despre strategia pe care o consideră câștigătoare în acest an pentru eficientizarea costurilor la hectar.

    În plus față de o rentabilitate crescută, o tehnologie minimă aduce o serie de alte beneficii care poate nu se văd pe câmp cu ochiul liber, ci doar la o studiere a solului. ”Ca bonus, dar poate cel mai important este păstrarea apei în sol, îmbunătățirea solului prin accelerarea vieții microbiene și înmulțirea râmelor, refacerea humusului în timp și oprirea procesului de acidificare, precum și multe alte avantaje”, a precizat Olteanu.

    Fermierul a menționat și care ar fi minusurile unui no-till cu cheltuieli reduse: ”Sunt desigur și dezavantaje: densitatea, în special la rapiță, este mult sub cea în teren pregătit, rapița fiind printre puținele opțiuni la asolamentul și asa foarte scurt din ferme, producțiile mai mici în anii în care este apă suficientă”.

    Ion Olteanu a menționat la ”minusuri” și nevoia fermierului de a schimba complet semănătorile pentru a trece la no-till, de a cumpăra tractoare mai puternice, cu roți duble sau șenile, investiție ce presupune costuri sute de mii de euro, chiar milioane de euro, în funcție de tipul echipamentului și de suprafața lucrată. ”Dar, totuși, trebuie făcută trecerea în contextul în care clima rămâne ca în ultimii 5 ani! Recolte normale dragi fermieri!”, le urează Ion Olteanu colegilor fermieri la început de an.



    Urmărește știrile Agrointeligența și pe
    Google News, Facebook, LinkedIn, X, YouTube și TikTok

    Te-ar mai putea interesa

    Adrian Dumitrică, fermier: Primăria nu-mi înregistrează contractele de arendă pentru că proprietarii figurează cu datorii la impozite APCPR: Prețul porcilor, în viu, la poarta fermei – 4,95 lei/kg. Costul real de producție – peste 6,5 lei/kg AFIR a publicat un nou ghid: 200.000 de euro/beneficiar pentru investiții neproductive la nivel de fermă Disperarea unui primar în lupta cu un crescător de vaci. ”Le ține fără apă, înfometate. Nicio amendă nu îl sperie” Fermier amendat cu 6.000 de lei pentru că vindea animale la negru

    Ultimele știri

    Calamitate naturală în fermă – patru pași pentru a obține despăgubiri. Termene, acte necesare Regulament nou privind comercializarea cărnii de pasăre în UE. Standarde de ambalare și etichetare ANSVSA face demersuri pentru accesul produselor agricole românești pe piața chineză Raportul ANF, contestat de Eco Ruralis și Romapis: ”Controalele vizează țăranii și micii producători de legume. Marii fermieri, protejați!” Căpșunile, piersicile, merele și perele – fructele la care s-au depistat reziduuri de pesticide peste limita admisă