Nicolae Nemeș a renunțat la culturile de nișă și acum mizează doar pe cultura mare
Daniel Befu -
Fermierul Nicolae Nemeș a fost obligat să renunțe la culturile care aveau cel mai mare profit la hectar. În prezent, producătorul agricol be bazează numai pe cultura mare ”tradițională”, ce include, pe terenurile sale: grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea-soarelui, rapiță și cartofi.
Fermierul Nicolae Nemeș, președintele Societății Agricole Vințana din Vințu de Jos, județul Alba, lucrează în prezent 700 de hectare de teren arabil pe care, ultimii ani au adus transformări majore în planul de culturi.
”Diversitatea culturilor a fost influențată de cerere-ofertă. Până în 2000, am avut mai variată, fiindcă am produs foarte multe și pentru Fares Orăștie. Am făcut coriandru, mărar, muștar, arpagic produceam, foarte multe, ce se cerea și ce aduce profită pe hectar, ca să zic așa. În ultima perioadă structură culturilor se rezumă cam la cinci-șase culturi, începând cu grâu, porumb, sfeclă de zahăr, floarea soarelui, rapiță. Mai punem și cartofi. Am scăzut de la 40 de hectare câte aveam pe vremuri, ne rezumăm la vreo 8-9 hectare în ziua de astăzi”, ne-a declarat fermierul.
Relația cu Fares a încetat când s-a închis producția de uleiuri esențiale de la Orăștie, iar acum singura cultură de nișă care îl mai tentează pe fermierul Nicolae Nemeș este cânepa. ”Cânepa este în zona noastră, se poate vedea undeva acolo către dealul acela, niște olandezi o cultivă, cochetăm cu ei să vedem cât, cum, ce rentabilitate, totul se măsoară în în rentabilitatea pe hectar, merită contravaloarea la un hectar de grâu sau nu, ca să putem pune sau nu”, spune fermierul.
Eficientizarea, soluția pe care o vede Nicolae Nemeș pentru agricultura națională
Cea mai mare provocare pe pe Nicolae Nemeș o vede pentru acest an este cea a cheltuielilor. Reducerea costurilor la hectar este prioritară, începând cu economii la imputuri și ajungând până la investiții în utilaje agricole care să permită lucrarea terenului cu un număr mai mic de angajați. În plus, speră ca forța asocierii să conteze pe mai departe în rentabilizarea afacerii, inclusiv prin procesare, cu o investiție într-o fabrică de ulei.
”Am înființat o cooperativă, Podișul Transilvaniei se numește, cu 21 de fermieri din cinci județe, undeva la o suprafață totală de 30.000 de hectare. Suntem un nucleu destul de puternic și sper că vom fi altfel luați în seamă când vorbim de așa suprafață și așa grup de fermieri. Ideea asta a fost să ne putem valorifica mai bine producțiile obținute și bineînțeles toată lumea se gândește la profit, până la urmă”, precizează Nemeș.
Cu 40 de ani de activitatea în agricultură, fermierul Nicolae Nemeș își dorește ca investițiile făcute să fie continuate de generațiile ce vor urma. Are speranțe slabe că acest lucru se va întâmpla la o scară largă, mai ales vede în jur cum vechile adăposturi de animale sunt abandonate, iar dintre societățile care s-au ”spart” din vechiul IAS al locului, doar a sa a rezistat turbulențelor din agricultura românească.
Nicolae Nemeș – agricultură fără pauză de 40 de ani, fermă de 700 ha
