Fermier de Paulownia, la 10 ani de la înființarea plantației: N-am cui vinde, bani au făcut doar vânzătorii de răsaduri!
Roxana Dobre -
Țeapa cu Paulownia este tot mai clară pentru cei care au investit în această specie cu gândul unui profit din valorificarea lemnului. Încă un fermier care a înființat o astfel de plantație semnalează că, de fapt, cei care fac profit cu Paulownia sunt numai vânzătorii de material săditor, de răsaduri. La 10 ani de la înființarea unei plantații cu copacul-minune, investitorul descoperă că nu are cui vinde, iar cei care i-au promis că îl ajută nu doar cu materialul săditor, ci și cu valorificarea, acum ori nu îi mai răspund, ori s-au reprofilat pe alte culturi…profitabile.
Cătălin Sîrghe este unul dintre zecile sau dacă nu chiar sutele de români care au sperat că prin investiția într-o plantație de Paulownia va lăsa moștenire copiilor o afacere profitabilă și sustenabilă, care va ieși rapid pe ”producție”. Prima investiție a făcut-o în 2014 în Tecuci, județul Galați într-un hectar de Paulownia contractată de la o firmă din Cluj-Napoca. Au urmat alte două hectare înființate în aceeași zonă, de această dată achiziția fiind făcută de la Andrei Apetrei, un alt importator de material săditor. Între timp ambii furnizori au renunțat la afacerea cu copacul minune și, dacă în cazul firmei de la Cluj, Cătălin Sîrghe spune că nici nu mai răspunde la telefon, în privința lui Apetrei a existat colaborare și chiar sfaturi pentru întreținerea culturii chiar dacă și acesta între timp s-a reprofilat și în prezent se ocupă cu cânepă și culturi coacăze.
Cătălin Sîrghe a decis în 2014 să investească banii pe care îi câștigase cu greu la muncă în Italia într-o plantație de Paulownia, fiind atras de reclama și promisiunilor importatorilor de material săditor care garantau că afacerea este una profitabilă iar copacul minune va crește și se va dezvolta miraculos. ”Investițiile au fost din surse proprii, venisem atunci din Italia, aveam bani și m-am gândit la o investiție pe termen lung pe care să o las moștenire copiilor”, își amintește gălățeanul.
Prima plantație a fost înființată pe un hectar, iar banii dați pe materialul săditor au însumat 3.500 euro. ”Plantația înființată în 2014 este în parametri dacă pot spune așa. A fost înființată pe un hectar cu firma Paulownia Development din Cluj-Napoca, companie care între timp și-a și închis site-ul iar mie personal nu îmi mai răspund la telefon. Investiția a fost de 5 euro pe bucată adică undeva la 3.500 de euro pentru că sunt 650 de copaci pe această suprafață. Soiul ales este Paulownia Tomentosa”, a spus acesta pentru Agrointeligența-AGROINTEL.RO.
Cultivatorul de Paulownia a continuat o a doua investiție și în 2015 când a ales să planteze copacul minune pe 2 hectare. ”Celelalte două hectare le-am înființat în 2015 cu Paulownia de la Andrei Apetrei, un cunoscut vânzător de răsaduri de la acea vreme, iar el măcar răspunde la telefon și mi-a spus că nu are cum să cumpere acum lemn că nu are ce să facă cu el. Cred că a încercat, dar nimeni nu îndrăznește să înceapă să lucreze cu acest lemn deși el în ansamblu este unul bun, asta nimeni nu contestă. Au spus toți după ani de când noi a făcut investițiile că nu merge Paulownia în România în plantații profesionale. Așa că merge un copac, doi în gospodărie asta e altceva dar pentru suprafețe întinse încă nu cred că poate afirma cineva că a dus plantația la bun sfârșit și a obținut la exploatare dimensiunile solicitate. Cu domnul Apetrei, pentru cele două hectare am plătit 3,50 euro/plantă de Paulownia Shantong”, a declarat Cătălin Sîrghe.
Tehnologie ca la carte și investiții în utilaje și sistem de irigații
După înființatea plantației au urmat și investițiile în irigații, fără apă cultura de Paulownia neavând nicio șansă să se dezvolte, mai ales în contextul ultimilor ani care au fos extrem de secetoși.
”Sigur că la înființatea plantației pe lângă materialul săditor se adaugă și costurile cu manopera, săparea gropilor, pregătirea terenului, etc. Iar investiția într-un sistem de irigații prin picurare, curentul care a costat peste 1.000 de euro pentru funcționarea acestuia sunt de asemenea obligatorii. În cazul meu am văzut după primul an că irigarea prin picurare nu mai este eficientă pentru că nu făcea față în condițiile de secetă care s-au tot repetat. Și atunci am trecut la un sistem prin inundare pentru că avem și canal de irigații aici în apropiere”, a mai spus cultivatorul.
În continuarea tehologiei de îngrijire a culturii de Paulownia sunt necesare și tratamente anuale, mai ales în primii trei ani de la plantare. ”În primii trei ani chiar patru am stropit în fiecare primăvară pentru că au omide care le mănâncă frunzele, fac mană, etc. Fac o ciupercă, mucegai deci dezvoltă ca toți copacii boli și dăunători și este nevoie de investiție anuală în produse fitosanitare”, a menționat Cătălin Sîrghe.
Investiții de 3.500 de euro/ha. Câștiguri așteptate, de 10 ori mai mari
Cătălin Sîrghe s-a lăsat convins de promisiunile vânzătorilor de răsaduri de Paulownia care susțineau că de la investiția inițială se ajunge la un venit și de 35.000 de euro pe hectar.
”Ei spuneam că de la 3.500 de euro pe hectar ajungi și la 35.000 de euro, că este un lemn ușor, extrem de cerut în industria de lux de la iahturi de la pixuri sau alte produse de birou de înaltă calitate. Cred că naivitatea a fost a crede că va exista o piață de desfacere. Plantațiile cresc frumos în primii doi ani, pe urmă apar problemele de prin anul trei pentru că nu mai au același randament. Eu acum caut cumpărători pentru primul hectar și am sunat chiar astăzi la cineva care face brichete de rumeguș pentru că eu tai crengile, le toc iar cineva dacă este interesat să facă brighete din acel rumeguș. Dar persoana contactată mi-a spus că are 30 de hectare înființate, deci au luat aceeași țeapă. La ei nu s-a dezvoltat și nu unde vinde sau ce face dacă exploatează”, a mărturisit Cătălin Sîrghe.
O altă industrie unde lemnul de Paulownia ar merge este cea a confecționării de sicrie, având în vedere că este un material ușor: ”Aici ar fi o piață bună dacă ar exista și fabrici sau producători în țara noastră. Noi am primit promisiunea că vom recolta în anul cinci iar la mine are deja 10 ani plantația și tot ar mai fi de crescut”.
Acum cultivatorul din județul Galați speră să găsească un cumpărător pentru că, spune el, calitățile acestuia sunt bune. ”Eu nu vreau să defrișez, nu renunța la cultură, ci doar sper să vrea cineva să exploteze și acest tip de lemn. O să tai primul hectar și văd cum evoluează cultura pentru că la proprietăți se spunea că un singur copac produce trei cicluri adică să de jos și produce din nou. Sau pe cei mai subțiri îi pot vinde ca și căpriori, mai ales că aici la Matca este un bazin legumicol important și poate fi folosit și la solarii. Dar, până acum cine a câștigat au fost doar cei care au vândut material săditor. Și nu mi se pare corect să existe acest blocaj pentru că noi ne implicăm, producem dar ne lovim de astfel de situații. ”, a mai spus Cătălin Sîrghe.
Agrointeligența-AGROINTEL.RO a încercat să ia un punct de vedere și de la cei doi distribuitori de material săditor, pe baza contactelor furnizate de Cătălin Sîrghe, dar până la publicarea acestui material niciunul nu a răspuns apelului nostru.
