Mierea de Amorpha sau care sunt avantanjele apiculturii făcute la malul Dunării
agrointeligenta.ro
Apicultura făcută pe malul Dunării are avantajele ei, printre care se numără și câteva varietăți de miere cu care apicultorii din zonă reușesc să atragă atenția: mierea de Amorpha, mierea de izmă (mentă) sau mierea de baltă.
Pentru Ion Bodnariu, crescător de albine din 1982 încoace, stupăritul nu pare să îi mai ascundă secrete. Cei 200 de stupi pe care îi are lângă Hârșova, pe malul Dunării, îl ajută să susțină o afacere frumoasă, în care s-au implicat și două dintre cele trei fiice, iar acum apicultorul poate spune, mândru, că face profit.
O mare parte din succesul producției de miere este reprezentată pentru Ion Bodnariu de varietățile mai puțin obișnuite și pe care le obține mai ales mulțumită florei bogate din zona Dunării. Mierea de Amorpha este prima care atrage privirile la standul său de la târguri sau la magazinul cu produse apicole din Piața Matache din Capitală, iar stuparul este mai mult decât dispus să ne vorbească despre acest fel deosebit de miere.
Parțial critalizată, mierea de Amorpha sau salcâmiță se obține în zona Dunării dintr-un arbust apreciat de mulți ca un martor al poluării. Astfel, doar dacă apa nu este murdară sau contaminată, salcâmul pitic are spor și, deci, se dezvoltă frumos, cu flori bogate de culoare mov. Așa a fost și anul trecut, când amorfa a ”explodat” în zona Dunării, ceea ce a însemnat și o producție bună de miere culeasă de albine de la această plantă.
”Puțină lume cunoaște mierea de amorfă din cauză că sunt puțin apicultori care își duc albinele la salcâmul pitic de la Dunăre. Este riscant pentru că nu ai cum să știi dinainte dacă va fi producție bună sau dacă le duci degeaba. Cum eu am stupii la 6 kilometri de Dunăre, pentru mine este o plăcere să duc albinele la salcâmiță”, a declarat pentru Agrointeligența apicultorul Ion Bodnariu. El spune că, din câte știe el, mierea de Amorpha este unică în lume, fiind produsă doar în România, în cantități mici, însă. ”Mai este și faptul că în aceeiași perioadă în care înflorește salcâmul pitic, stuparii au și alte variante, mai sigure: tei, floarea-soarelui sau coriandru – de la care obțin miere în cantități mulțumitoare”, mai spune apicultorul de lângă Hârșova.
Un alt produs specific stupinelor din zona Dunării este mierea de baltă – tot semicristalizată, pe care Ion Bodnariu aproape că a transformat-o în brand la târgurile apicole la care ia parte. ”Lumea vrea să știe de ce îi spunem miere de baltă. Păi pentru că albinele culeg de la cele mai pure flori din zona Dunării: lemniș, butoiaș, pălămidă, sulfină și mentă. Acestea înfloresc puternic toamna, în octombrie, cât planta își dă în natură toată forța, tot ce a luat mai bun din pământul și apa Dunării. Este ultima zvâcnire fertilă a acestei flore spontane de care ne bucurăm din plin în România”, ne-a dezvăluit apicultorul.
Și exploatațiile de coriandru din partea de sud a țării sunt o sursă de profit pentru apicultori. Pe suprafețe mari, de zeci de hectare, fermieri străini care lucrează teren mizează pe coriandru ca și condiment de bază pentru fabricile lor de mezeluri, dar și pentru export. De la aceste culturi, stuparii din zonă și nu numai obțin o mierea de coriandru – delicioasă și care păstrează parfumul inconfundabil al acestei plante aromatice.
La început de 2015, prețul la care apicultorul Ion Bodnariu vinde mierea de Amorpha și mierea de baltă este de 40 de lei/kg, în timp ce pentru mierea de coriandru obține 35 de lei/kg.
