O zi perfectă pentru fermieri: ninge în ferme, iar prețul grâului în portul Constanța a depășit 230 euro/tonă
agrointeligenta.ro -
Prețul grâului DAP Constanța este în creștere: a depășit pragul de 230 de euro pe tonă și își continuă creșterea la început de săptămână. La orele prânzului, luni – 17 februarie, prețul grâului de panificație avea un preț de 232-233 de euro pe tonă, cu tendințe pe plus.
Fermierii care mizează pe grâu au două motive să se bucure de o zi de luni perfectă. Pe de-o parte ninsorile sunt prezente în cele mai multe părți ale țării, în special în zona de sud unde agricultura nu a mai beneficiat de precipitații semnificative în ultime luni, iar de cealaltă parte, prețul păioasei este în urcare în cotații, inclusiv în achizițiile din portul Constanța.
La ora prânzului, prețul grâului DAP Constanța a depășit 230 de euro pe tonă, ajungând la 232-233 de euro pe tonă. La acest moment, prețul grâului din portul românesc este similar cu cel de la Bursa de la Paris, acolo unde grâul MATIF aveam la ora 16:00, un preț de 231,25 de euro pe tonă pentru contractele de martie.
La porumbul DAP Constanța, prețul a rămas același de săptămâna trecută, 213 euro pe tonă. Porumbul MATIF nu este cu mult mai scump: 215 euro pe tonă în contractele de martie.
Prognoza agrometeo aduce vești bune fermierilor
Nu doar prețul grâului le surâde în această perioadă fermierilor români, ci și vremea. Conform prognozei agrometeorologice pentru intervalul 18-24 februarie, sub aspect termic, vremea va fi predominant mai rece decât în mod obişnuit, pe întreg teritoriul agricol. Temperatura medie diurnă a aerului se va încadra între -12…2°C, abaterile termice negative fiind de 1…7°C, în toate zonele de cultură. Temperatura maximă a aerului va oscila între -6…6°C, la nivelul întregii ţări.
Temperatura minimă a aerului se va situa între -18…-3°C în majoritatea regiunilor agricole, cele mai scăzute valori fiind posibile în nordul şi centrul ţării, producându-se brumă şi îngheţ la sol. Se întrevăd precipitaţii predominant sub formă de ninsoare, dar şi mixte (ploaie, lapoviţă şi ninsoare), acestea fiind însoţite de intensificări ale vântului. În zonele joase şi de luncă se va produce ceaţă, izolat asociată cu depunere de chiciură.
În cultura grâului de toamnă, aprovizionarea cu apă pe adâncimea de sol 0-100 cm va prezenta valori satisfăcătoare până la apropiate de optim și optime, la nivelul întregului teritoriu agricol.
Ca urmare, culturile de toamnă şi speciile pomi-viticole se vor afla în stadiul de repaus biologic, în cea mai mare parte a regiunilor agricole. Pe ansamblu, starea de vegetaţie a plantelor se va prezenta bună şi medie în culturile înfiinţate în epoca optimă, iar în semănăturile efectuate tardiv, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor va fi medie şi slabă.
Funcţie de data semănatului, la orzul şi grâul de toamnă se vor semnala în continuare fazele de răsărire, formarea frunzei a treia şi înfrăţire (10-100%), la nivelul întregii ţări.
Rapiţa semănată în perioada optimă va parcurge formarea rozetei de frunze (7-12 frunze), în majoritatea zonelor de cultură.
La speciile pomicole şi viticole se va înregistra starea de repaus vegetativ, la nivelul întregii ţări.
În condiţiile agrometeorologice menţionate, lucrările agricole în câmp (arături, fertilizări, tăieri în vii şi livezi etc.) vor fi întrerupte temporar în zilele cu precipitaţii.
Asprimea iernii – unde se înregistrează cele mai multe ”unități de ger”
Pentru evaluarea condiţiilor de iernare ale speciilor de toamnă s-a analizat indicele termic specific perioadei 1 decembrie 2024 – 16 februarie 2025, respectiv cuantumul temperaturilor minime negative din aer (ΣTmin.≤-10°C/„unităţi de ger”), ce caracterizează anotimpul rece prin ASPRIMEA IERNII. O iarnă blândă (0-10 „unități de ger”) se înregistrează în cea mai mare parte a țării. Local în estul, sudul și sud-estul Transilvaniei, izolat nord-vestul Moldovei, nordul și nord-vestul Olteniei, nordul și nord-vestul Munteniei, se constată caracterul de iarnă normală (11-30 „unităţi de ger”). Local în estul și izolat în sudul Transilvaniei, se observă caracterul de iarnă aspră (31-50 „unităţi de ger”) și foarte aspră (51-54 „unităţi de ger”) local în estul Transilvaniei, figura 1.
