Legea arendei a fost respinsă din nou de CCR. Ambele sesizări au fost admise
agrointeligenta.ro
Legea arendei a fost respinsă din nou de Curtea Constituțională a României (CCR), care a admis ambele sesizări de neconstituționalitate formulate cu privire la textul Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul Civil. Una dintre sezizări a fost depusă de Avocatul Poporului, în timp ce a doua a fost formulată de parlamentari ai USR, PNL și neafiliați. Argumentarea deciziei de respingere este încă în curs de elaborare.
După ce, inițial, a amânat luarea unei decizii privind constitiționalitatea Legii arendei, judecătorii au admis astăzi, marți – 25 februarie, ambele sesizări înregistrate. Deocamdată, pe site-ul CCR apare doar decizia de admitere (A), argumentația hotărârilor fiind în curs de redactare.
Având în vedere că sesizările de neconstituționalitate vizează actul normativ în integralitatea sa, decizia CCR de astăzi anulează cu totul procesul legislativ parcurs de Legea arendei.
”În ședința din data de 25 februarie 2025, Curtea Constituțională, în cadrul controlului de constituționalitate a priori, cu unanimitate de voturi, a admis obiecția de neconstituționalitate și a constatat că Legea pentru modificarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil este neconstituțională, în ansamblul său.
În esență, Curtea a reținut că instituirea unei durate de minim 7 ani a contractului de arendare, respectiv 14 ani, în situația reînnoirii de drept, fără posibilitatea negocierii valorii arendei, nu îndeplinește exigențele constituționale referitoare la proporționalitatea restrângerii exercițiului dreptului de proprietate privată, prin limitarea dreptului de dispoziție al proprietarilor, precum și a principiului constituțional a libertății economice, aspecte ce sunt de natură să contravină prevederilor art.44 alin.(1) și (2) privind dreptul de proprietate privată, art.45 privind libertatea economică și art.136 alin.(5) privind proprietatea, raportate la art.53 privind restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți.
Curtea a mai reținut că introducerea unei noțiuni nedefinite și neclare, respectiv ‘schimbul de utilizare între arendași’, în condițiile în care nu sunt reglementate niciun fel de garanții pentru proprietarii terenurilor, este o soluție legislativă de natură să conducă la eludarea interdicției absolute a subarendării, cuprinsă în prezent în art.1847 alin.(2) teza întâi din Codul civil, în situațiile în care schimbul de utilizare a terenului ar fi făcut între bunuri neaflate în raport de egalitate a valorii lor. Astfel, Curtea a reținut că este încălcat dreptul de proprietate al arendatorilor, prin eludarea voinței inițiale a părților – arendator și arendaș – în privința modului în care vor fi exploatate bunurile agricole, precum și dispozițiile art.1 alin.(3) și (5) din Constituție, prin prisma încălcării cerințelor de claritate și previzibilitate a legii, astfel cum au fost consacrate în jurisprudența Curții Constituționale.
Curtea a mai reținut că introducerea unei reguli derogatorii, respectiv a obligației moștenitorilor proprietarului de a menține contractul de arendare, spre deosebire de norma generală din materie de locațiune, reprezentată de art.1820 alin.(2) din Codul civil, instituie un tratament diferențiat în cadrul aceleiași categorii juridice, respectiv a moștenitorilor părților unui contract de arendare, ceea ce contravine principiului constituțional al egalității în drepturi, reglementat în art.16 din Legea fundamentală.
Decizia este definitivă și general obligatorie.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în
Monitorul Oficial al României, Partea I”, se arată în comunicarea CCR.
Avocatul Poporului și un grup de parlamentari au sesizat Legea arendei la CCR
Vă reamintim că Legea arendei Legea arendei a fost sesizată la Curtea Constituțională a României (CCR) de către Avocatul Poporului și de către Grupul Parlamentar al Uniunii Salvați România, Grupul Parlamentar al Partidului Național Liberal și deputați neafiliați.
Actul normativ a fost adoptat pe 17 decembrie de către Camera Deputaților, for decizional, și prevede introducerea unei perioade minime de 7 ani pentru încheierea contractelor de arendă pentru terenurile agricole, prin modificarea Codului Civil.
Legea arendei a fost sesizată la CCR pe 23 decembrie de către Avocatului Poporului, Renate Weber și pe 18 decembrie de către grupul de parlamentari.
Este cea de-a treia tentativă eșuată de adoptare a Legii arendei cu o perioadă minimă de 7 ani pentru contracte. Prima dată, actul normativ a picat la votul final din Parlament, apoi a fost sesizată la CCR de președintele Iohannis și a fost admisă neconstituționalitatea pentru că actul normativ nu a fost votat la lege organică. Astăzi, Legea arendei a fost, din nou, respinsă și îi lasă pe fermierii români fără o reglementară legislativă clară în relația cu proprietarii terenurilor pe care le lucrează.
