• ABONARE
  • Contact
  • Publicitate
  • Anunțuri
  • Audiență
  • Rețele sociale
  • Informații
  • Știri
  • Subvenții APIA
  • Vegetal
  • Zootehnie
  • Bursă cereale
  • Agribusiness
  • ARHIVA
  • CĂUTARE
  • Agrișul, planta cu potențial să depășească zmeurul și coacăzul ca profit din cultură. Agrișele se caută acum la export și aduc câștiguri de până la 20.000 euro la hectar

    Gabriela Gimbășanu -

    Înființarea unei plantații de agriș poate fi una dintre cele mai bune investiții în agricultură în acest moment. Deși nu se consumă intens la noi, agrișele sunt foarte căutate în vestul Europei, iar potențialul este uriaș pentru această plantă medicinală care, din punct de vedere al profitului adus, ar putea detrona în următorii câțiva ani zmeura, afinul sau coacăzul.

    În prezent, investiția într-un hectar de agriș se ridică la aproape 7.000 de euro și se recuperează în primii doi ani de cultură. Ulterior, planta poate aduce profituri de până la 20.000 de euro pe an, la un preț minim de comercializare de 6-7 lei/kg agrișe.

    Unde găsești agrișul

    Suprafețele ocupate de plantațiile de agriș sunt restrânse la noi în țară, din cauza faptului că agricultorii români au mizat mai mult pe plantațiile de zmeur, afin, mur și coacăz negru. Zonele în care se cultivă și se consumă cu precădere fructe de agrișe sunt: Cluj, Mureș, Baia-Mare și Sălaj.

    Pepinierele Hida din județul Sălaj vând material săditor pentru înființarea plantațiilor de agriș de mai bine de 5 ani, timp în care, au costat, faptul că, românii vor să-și diversifice paleta de gusturi și se orientează și căre acest arbust fructifer mai puțin cunoscut la noi.

    “Este o specie mai puțin cultivată în România, în primul rând din cauza faptului că la noi nu există o tradiție pentru consumul de fructe de agriș. La noi se cultivă această plantă cu precădere în zonele de centru ale țării, în Harghita, Covasna unde există o anumită tradiție în consumul de agrișe și ceva mai izolat în partea de vest a țării. În schimb, dacă aruncăm un ochi la vecinii noștri unguri sau germani, vom vedea, că la ei se consumă aceste fructe în cantități însemnate. Fiind foarte mare cererea de consum de astfel de fructe, cei care au plantații de agrișe le vând către export”, a declarat pentru Agrointeligența, inginerul Orlaie, proprietarul afacerii de la Hida.

    Agrișul preferă zonele mai răcoroase, cu temperaturi medii anuale de 8-8,5°C, cu precipitații de 700 mm anual și poate fi plantat pe soluri cu textură mijlocie, cu reacție acidă sau slab acidă, cu pH-ul 4,8-5,2. Fructele pot fi consumate sub formă de supe, compoturi pregătite pentru iarnă, mai pot fi folosite pentru aromarea diferitelor mâncăruri și prăjituri.

    cum arata fructul de agris

    Producție 7-8 tone la hectar

    O plantație de agriș intră pe rod după doi ani și se obține, în medie, o producție de 7-8 tone de fructe la hectar. Se poate ajunge însă și la producții de 12-15 tone/ha, atunci când de pe o tufă se recoltează 4-5 kg de agrișe. Plantația se exploatează între 10 și 12 ani. “În primul an se scurtează planta la 7-10 cm de sol, după care se formează tufa, iar în următorii 2-3 ani nu necesită tăieri suplimentare. Dacă planta s-a îndesit prea mult se aplică niște tăieri de rărire și pe măsură ce plantația îmbătrânește se fac niște tăieri de întinerire”, ne-a vorbit Nelu, despre tăierile care se efectuează la o plantație de agriș.

    Soiuri românești de agriș: Rezistent de Cluj, Zenit și Someș

    Administratorul pepinierelor de la Hida se mândrește cu faptul că, la el în pepinieră poți găsi soiuri de agriș create chiar de el, de-a lungul unei perioade îndelungate de cercetare. “Soiurile de agriș se împart în două grupe: agriș cu fructe roșii și cu fructe galben-verzui, în cadrul fiecărei grupe avem mai multe soiuri care pot avea sau nu ghimpi. Soiurile pe care noi le recomandăm pentru producție sunt cele recunoscute la nivel internațional: Careless, Invicta, Captivator precum și soiuri create la noi în pepinieră: Rezistent de Cluj, Zenit și Someș care sunt adaptate condițiilor de climă și sol de la noi din țară”, ne-a precizat inginerul din Hida.

    soiul de agrise Cultivator

    Altoit pe trunchi sau tufă

    Agrișul se plantează toamna târziu, ca toate speciile lemnoase, la o distanță de 2,5-3 metri între rânduri și un metru între plante pe rând. “Agrișul se poate prezenta sub formă de tufă sau altoit pe trunchi. Producțiile cele mai mari se obțin atunci când se plantează sub formă de tufă, deși recoltarea se face mai greoi decât în varianta altoită, producțiile obținute sunt net superioare. La un hectar, la distanța de 3×1 metri intră 3.300 de plante, iar dacă arbuștii se plantează la o distanță de 2,5×1 metri vor intra 4.000 de plante la hectar”, a vorbit inginerul, despre densitatea optimă de arbuști la hectar.

    În schimb dacă se înființează o plantație de agriș cu arbuști altoiți pe trunchi, atunci plantarea se face la o jumătatea de metru între plante pe rând, ceea ce presupune că densitatea de plante la hectar se dublează, implicit și costurile cu întreținerea plantației.

    cules de agrise

    Recoltarea agrișelor se face, de regulă, în luna iunie, cât fructele sunt coapte, dar încă tari.

    Investiție de 6.700 de euro la un hectar

    Specialiștii de la Pepinierele Hida recomandă înființarea plantațiilor cu agriș sub formă de tufe. Astfel, de la ei din pepinieră prețul unei tufe este cuprins între 3 și 5 lei, în funcție de soiul ales. La un calcul simplu, cu tot ce înseamnă cheltuielile cu arbuștii, pregătirea terenului, fertilizarea, irigarea prin tub de picurare, inclusiv lucrările de întreținere până la intrarea pe rod a plantației, se ajunge la o investiție de 30.000 lei (6.700 euro).

    “Irigarea oricărei culturi înseamnă un plus de producție, un spor de calitatea a fructelor produse. În majoritatea zonelor din România, dacă vrei să faci producții ridicate și sigure fără să stai la dispoziția condițiilor meteo trebuie să investești într-un sistem de irigare a culturilor. Sistemele nu sunt așa de costisitoare și merită investiția într-un astfel de sistem care îți va asigura producții mai mari și mai calitative”, a precizat administratorul pepinierelor de la Hida, despre necesitatea irigării oricărei culturi.

    Fertilizare cu gunoi de grajd sau îngrășăminte NPK

    Înainte de plantare trebuie făcută o arătură la o adâncime de 28-30 cm, iar dacă solul este profund se face o arătură de desfundare, la adâncimea de 35-40 cm. ”Pentru fertilizare putem folosi gunoi de grajd, se administrează o cantitate de 50-60 de tone de gunoi de grajd fermentat la hectar, dacă nu avem gunoi de grajd se fac fertilizări chimice. Este bine ca, pentru toate speciile, să nu se meargă pe fertilizare unilaterală cu azot, ci să se administreze îngrășăminte complexe, de tipul NPK. La fertilizarea agrișului trebuie să avem în vedere faptul că acest arbust consumă suplimentar cantități însemnate de magneziu, zinc și atunci trebuie să oferim suplimentar și aceste microelemente”, a explicat ing. Orlaie, care este motivul pentru care agrișul are nevoie și de microelemente.

    OLYMPUS DIGITAL CAMERA

    Cheia succesului: exportul

    Este greu să estimezi care va fi perioada de timp în care îți vei recupera investiția făcută într-o astfel de plantație din cauza faptului că, în România, nu există o cerere prea mare pentru agrișe.

    ”Dacă reușești să intri în contact cu o firmă care dorește să îți cumpere producția pe care o obții și primești un preț minim de 6-7 lei pe kilogram, eu cred că, după 2-3 ani de la intrarea pe rod a plantației, îți poți recupera investiția efectuată. După care îți mai rămân 8 ani în care poți obține un profit bun din cultivarea agrișului, bineînteles cu condiția să găsești o piață de desfacere sigură”, a făcut precizări administratorul pepinierelor de la Hida.

    Astfel, dacă se ia în calcul producția maximă de 15 tone/ha și cea minimă de 7-8 tone/ha, rezultă că de pe un hectar cu agriș se poate ”recolta” un câștig de între 10.000 și 20.000 de euro, din care se vor scădea doar lucrările minime de întreținere odataă ce investiția a fost recuperată.

    Nelu Orlaie Pepinierele Hida

    “Astăzi, la mare căutare, în România sunt: zmeura, afinele, murele și coacăzele. Cu toate acestea, în urmă cu 20 de ani, nu se consumau cantități însemnate de fructe de pădure, astfel că dacă ne uităm în urmă cu 5 ani cererea pentru astfel de fructe a avut o creștere explozivă. Eu cred că în următorii ani, cererea de consum pentru fructe de agrișe, de la noi din țară, va crește destul de mult, astfel că cei care și-au înființat deja plantații de agriș sau cei care o vor face de acum încolo își vor găsi cumpărători în țară” – Nelu Orlaie, proprietarul pepinierelor din localitatea Hida, județul Sălaj (www.pepinierelehida.ro)



     


    Te-ar mai putea interesa

    Fermierul Alexander Degianski a semănat floarea-soarelui și a intrat la porumb: ”Ne adaptăm în funcție de loc” Mihai Mirițescu, Saaten Union: Sfatul meu pentru fermieri este să semene mazărea cât mai repede Soiul de afine care face fructe uriașe, demne de Cartea Recordurilor

    Ultimele știri

    România ar putea avea un laborator care să efectueze analizele pentru mierea din afara UE UCPR: Produsele avicole obținut în fermele din România sunt sigure din punct de vedere al sănătăţii Situație fără precedent în SUA: Gripă aviară depistată la vaci de lapte