O ciobăniță din Turda face brânza de burduf așa cum îi place românului: cu ardei, ceapă și busuioc!
Gabriela Gimbășanu -
Creșterea oilor este o activitate practicată la noi din vremuri străvechi, însă ultimii ani i-a pus în dificultate pe cei care dețin efective mai mici de ovine. Astfel, în timp ce marii crescători s-au orientat spre exporturi sau spre colaborări cu marile fabrici sau rețele comerciale, ciobanii cu mai puține oi au fost forțați fie să vină cu idei noi de promovare a produselor din lapte de oaie, fie să își găsească altă îndeletnicire.
Corina Pasc, o ciobăniță din Turda, face parte dintre oamenii tineri care au moștenit tradiția creșterii oilor în familie. Ducând mai departe turma de ovine a părinților săi, femeia a reușit să relanseze mica fermă cu noi rețete pentru brânza de burduf a mamei sale. Inspirată de minunățiile pe care le-a văzut la francezi, Corina a luat decizia să scoată pe piața brânză de burduf așa cum îi place românului să o consume: brânză cu ceapă, cu ardei și, pentru gusturi ceva mai rafinate, brânză cu busuioc.
Moștenirea tatălui, dusă mai departe de fiică
“De mai bine de 40 de ani, părinții mei sunt crescători de oi în zona Turda, în județul Cluj. Au avut mereu turmă doar cu ovine din rasa Țurcană Românească, iar tatăl meu, Vasile Pasc, a fost ani de zile cel mai mare crescător de berbecuți de preselecție din Transilvania. Din păcate, de câteva luni bune, ne-a părăsit și noi suntem cei care încercăm să ducem mai departe moștenirea pe care am primit-o de la el. Este mult de muncă într-o stână, acesta este și motivul pentru care din 1.000 de oi cât ne-a lăsat tata, acum mergem către reducerea efectivului de ovine, pentru că îmi este tare greu să fac față de una singură”, a declarat pentru Agrointeligența Corina Pasc, crescătoare de ovine din Turda.
Rețeta veche de jumătate de secol
Ciobănița din Turda a învățat cum să aibă grijă de animale de la tatăl său, dar de la mama a învățat să facă brânză de burduf așa cum se făcea acum mai bine de jumătatea de secol.
“Rețeta de bază pentru brânză aparține mamei mele. Noi facem brânza așa cum se făcea acum 50 de ani. Eu de la nouă ani stau în stână, încă de atunci băciuiesc, tatăl meu m-a învățat tainele oieritului. Avem o mică fermă la marginea orașului, am și doi feciori care mă ajută cu animalele. În microferma noastră prelucrăm laptele respectând întocmai cerințele sanitar-veterinare care se impun, dar păstrăm tradiția de prelucrare naturală a brânzeturilor. Pe lângă brânza tradițională de burduf, noi avem o serie de rețete ce ne aparțin”, a vorbit ciobănița din Turda.
Brânzeturi de inspirație franceză
Crescătoarea de ovine a început acum trei ani să se gândească la o variantă prin care să pună în valoare brânza de burduf și să vină la piață ceva inedit, care să relanseze afacerea familie.
“Toată lumea face brânză de burduf, însă puțin sunt cei care îi cunosc secretele. Brânza de burduf nu trebuie să fie nici prea aspră, nici prea acră, există niște dozaje optime astfel încât să obții ceva bun și gustos”, explică femeia care s-a inspirat de la producătorii francezi pentru o serie de rețete proprii. ”Ei au cel puțin 20 de sortimente de amestecuri, cu precădere la brânza de capră. Ei folosesc alune, nuci, ierburi aromatice, în schimb, eu m-am gândit că românul mănâncă brânză cu ceapă și cu slănină, cu puțin ardei și cu ceva aromat: busuioc. Așa au luat naștere brânzeturile noastre speciale. Acesta este al treilea an de când vin cu aceste specialități la piață”, ne-a vorbit producătoarea de brânză de bruduf de inspirație franceză.
Ingredientele se maturează odată cu brânza
Produsele noi aduse pe piață de ciobănița din Turda au mare succes în rândul celor care iubesc brânza de burduf. Așa se face că încă de prima dată când s-a dus cu bunătățile în piață, acestea s-au vândut ca pâinea caldă.
“Rețetele sunt foarte simple. Pregătim brânza de burduf după rețeta clasică a mamei mele, iar când o frământăm pentru a fi pusă la maturat se adaugă pentru fiecare sortiment: ceapă, ardei și busuioc. Brânza se lasă la maturat împreună cu aceste ingrediente, astfel încât toate aromele să se întrepătrundă”, ne-a explicat ciobănița din Turda.
Producție zilnică de brânză de până la 50-60 kilograme
Producția de brânzeturi din microferma din Turda depinde de sezon. “La începutul lactației la ovine avem mai mult lapte și, implicit, facem o cantitate mai mare de brânză. Dacă avem un an secetos lactația, se termină mai repede. Undeva până în luna august facem 50-60 de kilograme de brânză pe zi, iar după luna august producția se reduce considerabil. Ne vindem produsele la târgurile de profil de prin țară și de acasă și ne bucurăm că avem un număr relativ constant de clienți care cumpără de ani de zile brânză și carne de miel direct de la noi”, ne-a vorbit crescătoarea de ovine.
“Mă gândesc să atestez brânza mea ca produs tradițional, dar din păcate am atâtea de făcut acasă că am lasat în planul doi procesul de atestare. Ar fi foarte bine să reușesc să atestez aceste brânzeturi ca produse tradiținale, pentru că nu prea sunt mulți cei care reușesc să facă asta din brânză. Eu știu de un producător care face brânză de burduf doar cu busuioc undeva pe lângă Sibiu, în rest nu am auzit să fie și alții care să facă așa ceva” – Corina Pasc, crescătoare de ovine și producător de brânză din Turda, județul Cluj.
